Armeni din întreaga țară și credincioși ortodocși, prezenți la hramul de la Hagigadar

În cea mai apropiată duminică în calendar de praznicul ”Adormirii Maicii Domnului”, pelerinii armeni și credincioşii de pretutindeni au fost prezenți duminică, 16 august, la Mănăstirea Hagigadar de lângă Suceava, pentru a se închina la Sfântul Altar și a sărbători hramul bisericii. Chiar dacă organizarea mesei de praznic nu a mai fost posibilă în această perioadă din cauza pandemiei, bucuria celor care au urcat colina cunoscutei Biserici a Dorințelor a fost cu atât mai mare, cu cât ei au primit binecuvântarea PS Episcop Datev Hagopian, Întâistătătorul Bisericii Armene din România.

Pelerini armeni puțini, sosiți din principalele comunități din țară

La Hagigadar sau Biserica Dorințelor, cum s-ar traduce din limba armeană, vin în fiecare an cu prilejul Praznicului Adormirii Maicii Domnului pelerini armeni din întreaga ţară şi din străinătate, cărora li se adaugă numeroşi credincioşi ortodocși, care se roagă aici pentru sănătate şi pentru împlinirea dorinţelor.

Condițiile de distanțare impuse în acest an au îngreunat însă libera circulație a acestora, numărul lor fiind mai redus decât se obișnuia la Hagigadar de această importantă sărbătoare. Din aceleași cauze a fost luată în acest an și decizia evitării praznicului atât de mult așteptat de credincioși, în care se servea cunoscuta supă cu urechiușe, într-un spațiul amenajat oaspeților de la Hagigadar.

Credincioșii urcă în genunchi colina și înconjoară biserica în același fel

Oamenii s-au adunat dimineață la baza colinei, pe care au urcat-o apoi împreună cu preoții armeni, primind binecuvântarea acestora. Slujba a avut loc în afara bisericii, într-un baldachin special amenajat, sub binecuvântarea PS Episcop Datev Hagopian, Întâistătătorul Bisericii Armene din România. I-au fost alături părintele paroh Azad Mandalian și membri ai comunităţii armene din Suceava, precum și preoți armeni alături de pelerinii armeni veniţi din toate colţurile ţării. Credincioșii au păstrat distanța impusă între ei prin stegulețele montate în curtea bisericii și s-au rugat cu speranță pentru ei și familiile lor. Preoţii Eparhiei au oficiat Sfânta Liturghie în limba armeană, aceasta fiind urmată de sfinţirea strugurilor, un ritual specific al Bisericii Armene.

O legendă rămasă în conștiința oamenilor de peste cinci veacuri

De sute de ani credincioşii armeni vin în pelerinaj la Hagigadar, pe care o consideră Biserica Împlinirii Dorințelor. Sfântul lăcaş a sărbătorit în anul 2012 o jumătate de mileniu de la târnosire și a devenit loc de pelerinaj după ce s-a răspândit vestea că cei care vin să se roage pentru îndeplinirea unei dorinţe şi urcă în genunchi dealul pe care se află mănăstirea au parte de împlinire. Legenda spune că frații Donavakian, mergând spre Lipsca, adică Leipzigul de astăzi, la un târg de vite, au fost surprinși cu turmele lor de o mare furtună pe acest loc. Ei s-au jurat că dacă scapă teferi din potop și comerțul o să fie unul bun, pe locul ăsta se vor întoarce să facă o mănăstire. Acești frați au construit mănăstirea la 1512, de atunci rămânând această legendă că acest loc este potrivit pentru îndeplinirea dorințelor. De fapt Hagigadar înseamnă chiar Împlinirea Dorințelor. Credincioșii vin aici cu speranță, cu credință și lasă acele bilețele pline de dorințe în crăpăturile interioare din biserica de la Hagigadar.

Colina mănăstirii a fost urcată și în acest an în genunchi de credincioși, care după intrarea pe poarta mănăstirii au înconjurat în genunchi biserica de trei ori şi s-au rugat în cele patru colţuri ale lăcașului sfânt și pentru vremuri mai bune.