Turnul Lăpușneanu, istoria restaurată a Sucevei medievale

Turnul Lăpușneanu sau Turnul Clopotniță, unul dintre monumentele reprezentative pentru Suceava medievală, este pe cale să-și recapete gloria de odinioară. După zeci de ani în care banii au venit cu pipeta, iar lucrările au stagnat, s-au găsit resursele financiare pentru ca lucrările de reabilitare să se finalizeze. Constructorul, firma Restaco, estimează că în următoarele câteva săptămâni edificiul va putea fi predat la cheie, iar odată cu finalizarea acestei etape să poată fi începute demersurile pentru ca Turnul Lăpușneanu să devină unul dintre obiectivele turistice ale Sucevei.

Cu suma de 2 milioane de lei pe care preotul Mihai Iulian Florea, parohul de la Biserica ”Sf. Dumitru”, a reușit să o obțină de la Compania Națională de Investiții s-a reușit ca lucrările de reabilitare a Turnului Lăpușneanu să intre pe ultima turnantă. Până să se ajungă aici s-a depus o muncă sisifică, în special de convingere a autorităților centrale despre importanța acestui monument istoric, dar schimbările de putere de la București au dat totul peste cap și demersurile au trebuit reluate.

Acum, după 21 de ani de la demararea ultimelor lucrări de restaurare, lucrurile se îndreaptă implacabil spre finalizare. A fost un proiect destul de anevoios, și nu doar din punct de vedere al obținerii fondurilor, ci și din punct de vedere tehnic. Mihai Bradu, reprezentantul firmei Restaco, cel care a lucrat la acest obiectiv încă de acum mai bine de patru decenii, a dezvăluit pentru Monitorul de Suceava provocările pe care le-a parcurs în cadrul acestui proiect la care ”am îmbătrânit de viu”. Și nu a îmbătrânit singur, ci alături de preotul Nicolae Horga, un veteran al luptei de obținere de fonduri nu doar pentru Turnul Lăpușneanu, ci și pentru Biserica ”Sf. Dumitru” aflată în imediata apropiere, un edificiu care în curând va face cinci secole de existență.

Stâlpi de beton adânci de 12,5 metri pentru consolidare

Riscul ca Turnul Lăpușneanu, construit în 1560, să se prăbușească era iminent de la un minut la altul, mai ales că la mijlocul anilor 1970 ajunsese într-o stare de degradare avansată. Salvarea acestuia a devenit o provocare uriașă, din mai multe puncte de vedere.

”Este cel mai înclinat obiectiv din România, cu o diferență de aproape un metru. În plus, turnul este și rotit, ceea ce sporește gradul de pericol. De aceea, s-a folosit un concept de consolidare adaptat și la mișcarea terenului, respectiv alunecare și cutremure, dar și la vechimea sa”, a arătat Mihai Bradu.

Proiectul tehnic a presupus mai multe etape, din care una din cele mai importante a fost stabilizarea. În acest sens, sub turn s-au făcut manual săpături pentru a permite instalarea a 12 piloni la o adâncime de 12,5 metri, cu o secțiune de 50 cm, stâlpi numiți ”labă de gâscă”.

”Pe verticală s-a intervenit cu patru colțari în masa de zidărie. Această lucrare a fost permisă deoarece zidurile sunt foarte groase, au 2 metri, și astfel am putut săpa 80 cm în ei. S-a folosit fier foarte gros, cu ancore, incizii, iar ulterior s-a mascat totul pentru a nu se cunoaște intervenția. De asemenea, s-au turnat trei planșee de beton și în felul acesta turnul va sta în picioare pe vecie. În acest moment, turnul este stabil din toate punctele de vedere”, a mai spus Mihai Bradu.

Stema originală a Moldovei se păstrează pe clădire

Pe turn a fost păstrată și stema originală de acum mai bine de 450 de ani, unde apare capul de bour încadrat de patru segmenți de cerc. Pentru ca totul să fie dat la cheie mai trebuie montate ferestre cu vitralii, trebuie finalizate scările interioare și apoi totul va deveni funcțional. E drept, lucrările ar trebui să cuprindă și o altă etapă, de scoatere la suprafață a ceea ce este lângă monument. Este vorba de vestigiile unei biserici ridicate după 1480 și pe locul căreia s-a ridicat ulterior Turnul Lăpușneanu. Ca orizont de timp în ceea ce privește lucrările din exterior nimeni nu a putut avansa o dată nici măcar aproximativă.

Dorința tuturor este aceea ca Turnul Lăpușneanu să devină vizitabil pentru turiști. Fiind cel mai înalt edificiu al perioadei medievale, de la înălțimea sa se vedea tot centrul istoric vechi al Sucevei. Și astăzi oferă imagini unice, iar dacă ar fi pus în valoare ar fi un atu important pentru atragerea turiștilor, dar și pentru ceea ce înseamnă un crâmpei din istoria Sucevei. Cu măsurile de siguranță aferente, am reușit să urc în acest turn simbol pentru Suceava medievală și vă punem la dispoziție fotografii pe care într-un viitor nu prea îndepărtat le veți putea realiza singuri.

A fost foișor de foc pentru pompieri, dar și casă mortuară

O istorie a Turnului Lăpușneanu, cu documente și fotografii vechi, a apărut sub lumina tiparului în urmă cu 10 ani sub oblăduirea părintelui Justinian-Remus Cojocar. De aici aflăm că ”Turnul Clopotniță este străjerul zonei centrale a orașului. Prin poziționarea sa nu poate fi ocolit de trecător. Turnul lui Alexandru Lăpușneanu era un simbol al protecției comerțului medieval de către puterea centrală”.

Potrivit datelor istorice, turnul a fost folosit și de administrația orașului, dar a avut și o funcțiune mult mai practică, de punct de observație pentru incendii.

”În anul 1845 turnul clopotniță a fost refăcut, adăugându-i-se un al patrulea nivel, încununat de o cupolă, ajungând cu cei 40 de metri înălțime să fie cea mai înaltă clădire din oraș și, în consecință, a fost destinat să slujească pompierilor drept punct de observație, paza de foc a orașului până în anul 1910”, ne spune preotul Justinian-Remus Cojocar. Tot din cartea acestuia, aflăm că în urmă cu aproape 40 de ani, încăperea de la baza turnului a fost folosită pe post de ”casă mortuară”. Așadar, o istorie zbuciumată a unui monument simbol al orașului Suceava, care e aproape de a redeveni la faima inițială.