Acțiunea de convocare a unei ședințe a principalilor asociați de la SPIT Bucovina SA, fostă IRA Suceava, în Ajunul Crăciunului și nemulțumirile acționarilor care au fost ignorați de conducere și nu au avut acces la deciziile importante din societate au fost relatate la vremea respectivă în paginile Monitorului de Suceava. Amănuntele legate însă de acest eveniment și miza mare aflată în joc, legată în principal de valoarea terenurilor deținute de fosta fabrică, ne fac să revenim cu câteva detalii despre această ”schimbare” provocată de noii acționari în Ajunul Crăciunului.
Convocarea ședinței Adunării Generale a Asociaților/Acționarilor (AGA) a fost făcută la cererea acționarului Bidelcram Investment SA Brăila, firma gălățenilor deținătoare a 21,43 % din capitalul social al societății (1.274.369 acțiuni), după ce SIF Moldova a vândut acestei societăți 19,5% dintre acțiuni. Obiectivul acestei ședințe, convocată pentru ziua de 23 decembrie 2019, viza schimbarea consiliului de administrație înainte de Crăciun, mizându-se tocmai pe faptul că restul acționarilor cu cupoane nu vor fi prezenți și schimbările se vor face ușor, între principalii protagoniști. După ce intențiile asociaților au transpirat, la sediul societății au ajuns, în cele două zile de ședințe, câteva zeci de acționari, foști salariați, care au cerut explicații conducerii, revoltați de momentul convocării ședinței.
Nemulțumirile acționarilor au explodat la întâlnirea cu conducerea, acuzată că a dus de râpă fosta Întreprindere de Reparații Auto
Ședința trebuia să aibă loc pe 23 decembrie, însă din lipsă de cvorum s-a amânat pentru a doua zi. Prezenți pe holurile societății, acționarii l-au luat la întrebări pe directorul Marian Buțurcă, cerându-i explicații despre lipsa dividendelor în ultimii 20 de ani, despre motivele convocării ședinței și a schimbării consiliului de administrație. Foștii angajați i-au reproșat starea în care se află astăzi societatea, modul în care au dispărut sute de utilaje și l-au întrebat ce s-a făcut cu milioanele de lei din majorarea de capital. Ei au adus acuzații grave celor care au condus în ultimii ani societatea, reproșându-le modul în care au înstrăinat utilaje către firmele lui Chelu și relațiile păguboase cu firmele controlate de acesta. În cadrul ședinței s-au format două tabere, una în sala de ședințe formată din directorul general și acționarii gălățeni și cea de a doua, formată din acționarii cu cupoane ai societății, în picioare pe holul neîncălzit. Discuțiile între cele două tabere s-au purtat prin ușa întredeschisă, prezența presei contrariindu-i pe cei din interiorul sălii de ședințe. Chiar dacă consiliul de administrație vechi nu fusese revocat, iar un altul nou nu fusese supus la vot, acționarul care a cerut convocarea a votat predarea gestiunii și s-a trecut la următoarele puncte de pe ordinea de zi: aprobarea revocării consiliului de administrație existent și numirea altuia, revocarea auditorului și numirea altuia. Acționarii înfrigurați au aflat de pe biletele de vot numele celor care vor fi instalați la conducere și noul auditor, însă cine erau aceștia, de unde veneau și ce pregătire au, au rămas întrebări fără răspuns.
Noul consiliu de administrație, format în întregime din gălățeni
În urma votului desfășurat, majoritatea a învins și de această dată, în timp ce unii acționari s-au retras spre casă de pe holurile înghețate, înainte de finalizarea ședinței. Gălățeanul Vasile Iancu, inițiatorul ”Asociației Persoanelor Fizice Prejudiciate de Grupul Chelu”, a participat la ședință și a reușit să intre în posesia procesului verbal încheiat la final, relatându-ne: ”Noul Consiliu de Administrație este format din Alin-Cornel Catană, Veronica Paraschiv și George Constantinescu, cu toții persoane implicate în Gruparea Chelu, iar noul auditor a fost desemnat în persoana domnului Sorin Panaite. Un singur aspect le-a fost dat să audă acționarilor despre cei nou-numiți: sunt toți gălățeni get-beget.” La plecare, acționarii înfrigurați și dezamăgiți au spus că nu se vor lăsa și vor depune plângeri la poliție și DNA, în care să reclame jaful și escrocheriile făcute în ultimii ani, care au pus fabrica pe chituci.
Marea miză a celor implicați, terenul fabricii, cu o valoare de circa 10 milioane de euro
În urma discuțiilor purtate cu acționarii prezenți pe holuri, am aflat că ceea ce a mai rămas de vândut este terenul societății SPIT Bucovina SA, care cuprinde vreo 70.000 de metri pătrați într-o zonă comercială. Acest teren a fost din start atracția principală pentru gruparea gălățeană condusă de Cătălin Chelu, spre ghinionul celor câteva mii de oameni care au primit certificatele de acționar la această firmă. Fosta fabrică de reparații auto deține de fapt lângă Bazarul din Suceava un teren de circa 6,8 hectare, iar la Putna terenul fostei turnătorii de fontă, de circa 3 hectare. Dacă luăm în considerare că valoarea de piață este de circa 100 de euro pe metrul pătrat, vânzarea acestor terenuri ar aduce un venit de vreo 10 milioane de euro, deziderat rămas de îndeplinit de către cei rămași la conducerea Grupării Chelu, după moartea acestuia în 2014.
Istoricul jafului comis la SPIT Bucovina SA, în ultimii 20 de ani
Am încercat în cele ce urmează să punctăm câteva momente din cadrul schemei de jaf concepută în ultimii 20 de ani, după apariția în peisaj a acționarului Cătălin Chelu. Infiltrarea în acționariatul firmei s-a făcut în 1999, când Chelu a cumpărat cu sume derizorii 19% din acțiunile societății și vreo 10% pe numele unor apropiați de-ai lui. În 2002 Chelu a ajuns să dețină 34,62% din acțiuni, în timp ce mama sa, Doina Rimar, deținea și ea 8,54% din acțiuni. Era momentul ca oamenii săi să intre în conducerea societății, iar Vasile Iancu, cel care a urmărit întregul periplu, ne-a relatat: ”În anul 2003 s-au infiltrat primele două persoane în consiliul de administrație, iar în 2004 a intrat în conducere cuplul de șoc al grupării Chelu, Gabriel Constantinescu și Petru Mihalcea. Atunci a fost numit un nou director general, Marian Buțurcă, persoană ce a fost «controlată» sistematic de gruparea Chelu, acesta reușind să se mențină pe post până la data de 24 decembrie 2019. În același an 2004 au intrat în comisia de cenzori alți doi grei ai grupării, Mihai Brînză și Gheorghe Chirilă, astfel că în perioada 2003-2006 societatea s-a trezit implicată în tranzacții comerciale cu vreo 7-8 firme ale grupului Chelu, care a derulat operațiuni economico-financiare păguboase pentru SPIT Bucovina. Anul 2006 a fost cel în care această grupare a îngenunchiat și pus pe chituci o sumedenie de firme cu acționari cuponari, între care și firma suceveană.” În urma schemei de devalizare a societății, a rezultat diminuarea activității și reducerea drastică a numărului de angajați.
Majorări de capital în numerar și tranzacții bursiere frauduloase
A urmat o acțiune de majorare a capitalului social cu aport de numerar, o practică la care a apelat gruparea la toate societățile în care s-a implicat, aceasta fiind o modalitate de spălare a sumelor mari de bani obținute prin tranzacții frauduloase. Noii acționari nu s-au gândit la investiții benefice pentru firmă sau la o reorganizare, ci au intrat în tranzacții bursiere. În anii 2006-2007, prin aport de numerar s-a ajuns ca societatea să dețină o sumă foarte mare de bani (1.482.910 euro), în comparație cu capitalul social dinaintea majorării (344.206 euro). În urma acestei majorări de aproape 1.139.000 euro (4,4 milioane lei) însă, niciodată nu s-a spus cum s-au cheltuit banii, nu s-au făcut investiții productive, clădirile au rămas în paragină, iar salariații s-au evaporat. ”Numerarul din aportul acționarilor a fost folosit conform unui plan bine pus la punct, în toate acestea fiind implicate societăți de brokeraj, între care una înființată de Chelu. Prin tranzacții încrucișate s-au cam topit banii aduși ca aport, sume fabuloase intrând în buzunarul lui Cătălin Chelu prin astfel de tranzacții. Chelu vindea scump și cumpăra ieftin acțiuni de la SPIT Bucovina SA de la ceilalți, colegi de echipă care au participat la majorare, sau le achiziționa înapoi pe cele vândute chiar de la cumpărător. Lovitura de grație o dă Maricel-Ionel Stan, acționar important și mare specialist în tranzacții bursiere la SPIT SA Bucovina, care în 2011 dispune cumpărarea a 200.000 de acțiuni la SC Galgros SA Galați, firmă în care Chelu era marele boss. Pentru aceste acțiuni acesta a plătit fabuloasa sumă de 1.445.616 lei, lucru care nu a adus și nu avea cum să aducă vreun beneficiu firmei SPIT Bucovina, ci doar devalizarea cu această sumă a lichidităților”, a declarat Vasile Iancu.
De toate aceste infracțiuni ar fi trebuit să se ocupe DIICOT București, care ține la sertar de peste 12 ani dosarele marilor fraude ale grupării Chelu, însă instituțiile finanțate din banul public nu au făcut nimic în cazul fraudelor de la SPIT Bucovina SA. În lipsa unei atitudini ferme din partea autorităților, echipa răposatului Chelu acționează în continuare nestingherită. Acționarii sunt însă hotărâți să meargă mai departe și să demaște uriașele fraude ale grupării din Galați.
