Testerele pentru depistarea în trafic a șoferilor drogați, contestate cu argumente de avocați

Testerele antidrog care au ajuns și la polițiștii suceveni din vara anului trecut sunt contestate cu argumente de doi avocați din Cluj, care au prezentat cel puțin un caz concret, dar și un studiu din care ar rezulta că acestea ar avea o precizie scăzută, mai exact o rată ridicată de răspuns fals pozitiv. În aceste condiții ar fi destul de posibil ca un șofer care iese pozitiv în trafic la o substanță să fie „curat” după recoltarea probelor toxicologice de la spital, cele care sunt probă în dosar și necontestabile. Ar fi vorba de o rată de răspuns fals pozitiv ridicată, cum nu se întâmplă de exemplu în cazul etilotestelor pentru stabilirea alcoolemiei.
Problema este că un șofer care iese pozitiv la un astfel de test în trafic se alege cu dosar penal pentru conducere sub influența alcoolului sau a altor substanțe, i se retrage permisul, fără dovadă înlocuitoare, iar apoi, chiar dacă testele detaliate sunt negative, dosarul nu este clasat prea repede, procedura durând de regulă câteva luni de zile.
Timpul de testare este foarte lung
Cu legătură sau nu cu aceste probleme, la Suceava poliția nu a comunicat până acum nimic despre șoferi care să fi ieșit pozitiv la aceste testere, iar din informațiile noastre aparatele au fost folosite foarte puțin spre deloc la controale în trafic. Această slabă folosire are legătură probabil și cu sezonul rece și faptul că simulările au arătat că pentru testarea șoferilor ar fi necesare în jur de 20 de minute.
Este un timp enorm, atât pentru șoferul oprit, cât și pentru polițistul rutier care are și așa un program foarte încărcat în timpul acțiunilor de control în trafic.
Cel puțin în cazul lotului din care fac parte aparatele ajunse la Suceava procedura este pe scurt următoarea: șoferii primesc aparatul în mână și trebuie să plimbe muștiucul de unică folosință printre buze și gingii și pe sub limbă timp de 3 minute. Aici este o primă problemă, pe care polițistul trebuie să o gestioneze cu mult tact.
Este necesar apoi un interval de cinci-zece minute de așteptare, pentru ca proba de salivă să se „așeze” relevant pe tester. Recomandarea specialistului este de așteptare a unui interval de zece minute, pentru acuratețea rezultatului.
Testerul este introdus apoi într-un aparat care ar trebui să indice în alte 6 minute dacă șoferul a consumat una dintre substanțele interzise pentru care este conceput: cocaină, heroină, opium, marijuana, metamfetamină și amfetamină.
Trei testere de acest gen au ajuns în vara anului trecut la Suceava
Poliția Română a distribuit trei testere antidrog la Suceava, în vara anului trecut. Unul a ajuns la Biroul Rutier Suceava, unul la Serviciul Rutier Suceava și al treilea a fost distribuit la Brigada de Combatere a Crimei Organizate Suceava – Serviciul Antidrog.
Cazul concret prezentat de avocați: nu are drept de a conduce deși nu a consumat droguri
Revenind la principala temă a materialului, clujust.ro a publicat un material în care avocații Ștefan Alexandru și Cristian Lazăr, de la Cabinetul „Chiriță și Asociații”, au prezentat un caz particular cu un client pe care îl au.
„O persoană despre care nu există date că ar fi consumat vreodată substanțe psihoactive conducea după Crăciun pe unul din puținele segmente de autostradă din România. Se întorcea împreună cu soția sa din vacanța de Crăciun. A avut ghinionul să fie oprit în trafic de un echipaj de poliție deși nu a fost depistat încălcând vreo regulă de circulație. În peisaj a apărut aparatul Dräger DrugTest 5000 din dotarea Poliției Române care a indicat faptul că ghinionistul ar fi consumat: cocaină, metamfetamină și încă o substanță din categoria opiaceelor. În aceste condiții, ghinionistul a fost condus la o unitate medicală unde i-au fost recoltate probe biologice în vederea efectuării unei analize toxicologice.
Pentru că existau indicii de comitere a unei infracțiuni, s-a declanșat o cercetare penală, iar ghinionistul și-a pierdut dreptul de a conduce până la soluționarea cauzei.
Deloc surprinzător pentru ghinionistul în cauză, rezultatele analizei toxicologice au fost negative. Adică omul nu a consumat nici un fel de droguri sau substanțe psihoactive.
Problema e că ghinionistul a devenit victima procedurilor și a sistemului birocratic, iar deja de aproape 3 săptămâni nu are dreptul de a conduce autovehicule pe drumurile publice deși, așa cum arătam, nu a încălcat nici o regulă de circulație.
Legislația impune într-adevăr reținerea permisului de conducere și eliberarea unei dovezi înlocuitorii fără drept de circulație când titularul acestuia a săvârșit infracțiunea de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe. Problema în cazul nostru este că ghinionistul nu a săvârșit această infracțiune, iar dacă la începutul cercetărilor exista măcar o suspiciune, în prezent ea a fost înlăturată. Cu toate acestea, legea nu doar că nu impune acordarea dreptului de circulație într-o asemenea situație până la soluționarea cauzei, însă nici nu permite organelor judiciare să acorde dreptul de circulație prin vreo măsura administrativă.
În atare condiții, ghinionistul nostru așteaptă cu interes soluționarea cauzei penale pentru a redobândi un drept care i-a fost suspendat fără ca el să încalce vreo regulă. Iar soluționarea cauzei nu prefigurăm că se va realiza într-un termen prea scurt în condițiile birocrației existente. La două săptămâni de la oprirea în trafic dosarul penal încă nu avea număr unic atribuit la parchet. Rezultatele analizei toxicologice au fost comunicate de institutul de medicină legală către organele de poliție abia la două săptămâni de la momentul opririi în trafic. Referatul cu propunere de clasare al organelor de poliție se lasă și se va lăsa așteptat în condițiile lipsei acute de personal din cadrul poliției. Apoi, cauza își va aștepta rândul în fișetul unui procuror supraaglomerat. Iar când ordonanța de clasare va vedea lumina tiparului și semnătura procurorului, aceasta va parcurge cu Poșta Română lungul drum de la parchet către organele de poliție însărcinate să restituie permisul de conducere și către ghinionistul de serviciu.
Din păcate, ghinionistul nostru nu este singura persoană aflată într-o situație similară. În ultimele zile am reușit să descoperim că în aceeași situație se află mai mulți ghinioniști care nu au consumat niciodată substanțe psihoactive, dar cu privire la care aparatura din dotarea poliției a dat rezultate fals pozitive și care așteaptă acum soluționarea cauzelor penale”, au explicat cei doi avocați.
Ce spune un studiu publicat în Jurnalul de Toxicologie Analitică al Universității Oxford
Cei doi avocați au identificat un studiu publicat în Jurnalul de Toxicologie Analitică al Universității Oxford referitor la aparatele Dräger DrugTest 5000 (Journal of Analytical Toxicology, Vol. 42, nr. 4, Mai 2018, p. 248–254, Oxford Academic). Studiul a fost efectuat asupra unui număr de aproximativ 400 de conducători auto. Rezultatele studiului ridică semne de întrebare asupra deciziei de a achiziționa astfel de aparate. Rata unui răspuns fals pozitiv (aparatul a indicat că există substanțe psihoactive în organism, cu toate că în sânge nu exista nici o urmă de astfel de substanțe) a plecat de la 14,5% la canabis, până la 87% la cocaină.