Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) solicită noului Guvern al României regândirea sistemului de finanţare a sistemului de educaţie şi alocarea, în noul an bugetar, a 6% din PIB pentru acest sector de activitate.
FSLI, structură din care fac parte şi peste 8.000 de oameni ai şcolii din judeţul nostru, este de părere că păstrarea actualului mod de calculare a costului standard per elev/preşcolar înseamnă adâncirea subfinanţării şi scăderea calităţii actului educaţional ca principal efect.
„Costul standard per elev/preşcolar este <găselniţa> prin care guvernanţii, de-a lungul anilor, nu au făcut decât să mimeze finanţarea educaţiei. Fără alocări de fonduri calculate în funcţie de realităţile din şcoli, educaţia din România va continua să se degradeze într-un ritm accelerat”, spun sindicaliştii.
Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ consideră că, după nouă ani de la introducerea sa, acest cost standard per elev/preşcolar poate fi numit “groparul” învăţământului preuniversitar. Stabilirea “din condei” a valorii costului standard în anul 2010 a însemnat lovitura de graţie dată învăţământului preuniversitar, acesta accelerându-şi prăbuşirea.
“<Cârpelile> anuale aduse costului standard au condus la realitatea pe care o vedem astăzi: puţine unităţi de învăţământ din cele peste 6.000 se mai pot încadra în cheltuielile de personal, şi asta nu pentru că cei care le conduc dau dovadă de rea voinţă, ci pentru că actualul cost standard este incorect stabilit!”, arată FSLI într-un comunicat de presă.
Sunt din ce în ce mai multe cazuri în care unităţile şcolare nu se pot încadra în costul standard per elev/preşcolar, cum ar fi: unităţile de învăţământ din zonele izolate, cu efective mici de elevi la clasă, unităţile de învăţământ vocaţional, care sunt aproape de desfiinţare, colegiile şi liceele cu peste 30 de elevi la clasă, unde majoritatea cadrelor didactice sunt cu gradul I, precum şi grădiniţele cu efective de copii la grupă peste media prevăzută de lege.
Sindicaliştii din educaţie sunt de părere că acest lucru ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru Guvern şi Parlament, precum şi pentru preşedintele României.
Tot din cauza acestui cost standard subdimensionat s-a redus constant numărul celor din categoria personalului didactic auxiliar şi nedidactic, iar cei care au rămas fac cu greu faţă din cauza volumului mare de muncă. Pentru ca unităţile de învăţământ să funcţioneze în parametrii normali, pe lângă cadrele didactice, unităţile de învăţământ au nevoie şi de aceste categorii de salariaţi.
6% din PIB
Referitor la finanţare, FSLI spune că România nu este capabilă să aloce în prezent decât 2,9% din PIB de la bugetul de stat pentru educaţie, în condiţiile în care, conform LEN, ar trebui să primească 6% din PIB.
"Dacă se doreşte un învăţământ de calitate, dacă se doreşte ca şcoala să formeze forţă de muncă de care are atâta nevoie România, dacă se doreşte să înceteze migraţia românilor, atunci trebuie crescută semnificativ investiţia în educaţie. Guvernanţii trebuie să lase Consiliul Naţional privind Finanţarea Învăţământului Preuniversitar să stabilească valoarea corectă a costului standard per elev/preşcolar şi să se ţină cont de ea sau cea mai bună variantă ar fi eliminarea acestuia. Păstrarea actualei formule privind stabilirea valorii costului standard înseamnă îngroparea definitivă a învăţământului preuniversitar, <groparul> fiind acest cost standard. Considerăm, de asemenea, că preşedintele României, profesor la bază, este cel care ar trebui să înţeleagă cel mai bine problemele din sistemul de învăţământ preuniversitar generate de acest cost standard şi ar putea să solicite partidului care a preluat guvernarea renunţarea la costul standard per elev/preşcolar şi alocarea a 6% din PIB educaţiei, ceea ce ar duce la creşterea calităţii învăţământului din România", a declarat Simion Hancescu, preşedinte FSLI.
