Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Cancerul de sân omoară în fiecare an zeci de sucevence, deşi boala este tratabilă, dacă este depistată la timp. Datele furnizate de Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Suceava arată că în judeţul Suceava, în anul 2018 au murit din cauza cancerului de sân 63 de femei, iar în anul precedent, 80 de femei. Cifrele sunt similare în perioada 2002-2016.
În România, cancerul de sân ocupa în 2018 prima poziţie, cu o pondere a incidenţei de 25,1%- cu 9.629 cazuri noi, la mare distanţă de cancerul de colon - 11,9%, cu 4.576 cazuri noi şi cancerul de col uterin - 8,6%, 3.308 cazuri noi.
În 2017, numărul deceselor înregistrate în rândul femeilor prin cancerul mamar a fost de 3.484, în creştere faţă de 2016, când s-au înregistrat 3.457 decese. Lipsa screening-ului pentru cancerul de sân în rândul populaţiei feminine a generat o situaţie mai mult decât îngrijorătoare în România. Procentul redus al persoanelor care au efectuat examenul mamar (6%) ne situează pe ultimul loc în UE, conform unei informări de presă remisă de DSP.
În faţa unei astfel de situaţii, România desfăşoară pentru prima oară campania dedicată Lunii Internaţionale de Conştientizare despre Cancerul de Sân (LICCS), în octombrie, sub sloganul „Depistarea precoce a cancerului de sân vă poate salva viaţa!”, care arată că screeningul este esenţial în depistarea precoce a cancerului de sân.
„Rata de incidenţă a cancerului de sân depăşeşte cu mult rata celorlalte tipuri de cancer, în toate ţările, indiferent de nivelul de dezvoltare al acestora. De asemenea, reprezintă principala cauză de deces prin cancer, fiind responsabil pentru 15% din totalul deceselor cauzate de această boală în rândul populaţiei feminine, la nivel global”, a arătat directorul DSP Suceava, dr. Liliana Grădinariu.
Campania are ca obiective creşterea nivelului de informare şi conştientizare despre factorii de risc şi modul prin care aceştia pot influenţa evoluţia bolii, metodele de prevenire a cancerului de sân şi importanţa efectuării screeningului pentru cancer de sân.
În 2018, a fost demarat în România proiectul de implementare a Programului pilot pentru depistarea precoce a cancerului de sân, program de prevenţie, depistare, diagnostic şi tratament precoce al cancerului mamar, ce se va derula pe o perioadă de 5 ani.
Conform Ministerului Sănătăţii, Programul pilot va furniza ghiduri şi protocoale de testare, diagnostic şi tratament ale cancerului de sân, va pregăti personal medical şi va dezvolta infrastructura, astfel încât să poată fi extinsă testarea la nivel naţional.
21% din totalul deceselor au fost influenţate de consumul de alcool, excesul de greutate şi obezitate şi de inactivitatea fizică
Datele furnizate de DSP mai arată că, potrivit raportărilor medicilor de familie, cazurile noi de cancer de sân în anul 2016 nu sunt uniform distribuite în profil teritorial. Judeţul cu cea mai mică rată a incidenţei în 2016 a fost Bacău, urmat de Arad, Cluj, Ialomiţa şi Suceava.
La polul opus, judeţele Covasna, Brăila, Alba şi Hunedoara au înregistrat cele mai ridicate rate de incidenţă.
Factori de risc asociaţi cancerului de sân sunt istoricul familial, expunerea la radiaţii, consumul de alcool, obezitatea (mai ales după menopauză), lipsa activităţii fizice, nuliparitatea şi/sau lipsa alăptării la femeile care au născut, terapia de substituţie în postmenopauză cu estrogen/progestative.
În urma studiilor s-a ajuns la concluzia că 21% din totalul deceselor de cancer de sân din întreaga lume au fost influenţate de consumul de alcool, excesul de greutate şi obezitate, precum şi de inactivitatea fizică. Această proporţie a fost mai mare în ţările cu venituri mari (27%), iar cel mai important factor a fost excesul de greutate şi obezitatea. În ţările cu venituri mici şi medii, proporţia cancerului de sân atribuită acestor factori de risc a fost de 18%, iar inactivitatea fizică a fost cel mai important determinant (10%).
Diferenţele în incidenţa cancerului de sân între ţările dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare pot fi parţial explicate prin efectele alimentaţiei nesănătoase asociate cu prima naştere târzie, paritate mai mică şi alăptare mai scurtă. Adoptarea tot mai largă a stilului de viaţă occidental în ţările cu venituri mici şi medii este un important factor determinant în creşterea incidenţei cancerului de sân în aceste ţări, se mai arată în comunicatul transmis de DSP.
