Un dosar în care au fost trimiși în judecată un șef de ocol și alți silvicultori, respins de judecători din cauza neregularităților

Un dosar în care cinci silvicultori de la Ocolul Silvic Breaza sunt acuzați de fapte de abuz în serviciu a ajuns într-o fază în care sunt mari semne de întrebare privind acuzațiile aduse de polițiști și de procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc.
La prima instanță, Judecătoria Câmpulung Moldovenesc, în faza de cameră preliminară, a constatat neregularitatea actului de sesizare a instanței și a dispus retrimiterea dosarului la procurori. Acestora li s-a impus un termen de 5 zile în vederea remedierii neregularității constatate în actul de sesizare. Ulterior, Judecătoria Câmpulung Moldovenesc a constatat că rechizitoriul este neregulamentar întocmit, iar neregularitatea nu a fost remediată de procuror în termenul prevăzut, astfel că decizia finală a fost de restituire a dosarului.
Procurorii au făcut apel față de această decizie, iar acum două zile Tribunalul Suceava a respins contestația Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc, astfel că dosarul nu va fi judecat, cel puțin în formă actuală.
De precizat că silvicultorii au contestat legalitatea administrării probelor, iar judecătorii le-au dat dreptate. Dosarul nu este încă clasat, însă pare a se îndrepta spre un fiasco.
Șeful Ocolului Silvic Breza, Mihai Dan Lițu, unul dintre cei cinci trimiși în judecată, se declară absolut convins, după ultimele termene din instanță, că singura soluție care poate fi dată va fi de achitare.
În ce a constat, pe scurt, acest dosar
În cazul șefului de ocol, Mihai Lițu, procurorii au dispus trimiterea în judecată pentru infracțiunile de abuz în serviciu în formă continuată, fals intelectual în formă continuată și uz de fals.
În esență, șeful de ocol a fost acuzat pentru două tăieri care s-au făcut în anul 2013. El este acuzat că a emis fără drept autorizație de exploatare masă lemnoasă, prin îndeplinirea în mod defectuos a atribuțiilor de serviciu, ceea ce a dus la tăierea ilegală de arbori din fondul forestier proprietate a statului.
Într-un caz este vorba de 58 de arbori, cu volum total de 83 mc și valoare de 7.055 de lei, exploatați din fondul forestier proprietatea statului și nu din fondul forestier proprietatea privată a numitei M.M., așa cum era emisă delegația de marcare și s-a consemnat în actul de punere în valoare și documentația partizii, se arată în rechizitoriu.
În al doilea caz este vorba de 68 de arbori cu volum total de 99 mc și valoare de 8.415 lei, din fondul forestier proprietatea statului și nu din fondul forestier proprietatea privată a numitei M.M, așa cum era emisă delegația de marcare și s-a consemnat în actul de punere în valoare și documentația partizii, au susținut procurorii în rechizitoriu.
Șeful de ocol Mihai Lițu a arătat în fața polițiștilor, a procurorilor și apoi a judecătorilor că suprafețele pe care s-au efectuat tăieri apăreau în domeniul privat, ca retrocedate, și nu în domeniul statului. Mihai Lițu a declarat că a fost depusă la dosar o hartă în care e clar conturat că suprafețele de pe care s-a exploatat lemn apar în domeniul privat, ca retrocedate.
Mihai Lițu se mai întreabă cum de cei care au făcut efectiv tăieri de arbori, respectiv proprietarul și împuternicitul acestuia, au primit ordonanțe de clasare, deși inițial au avut dosare penale pentru tăieri ilegale de arbori.
În acest dosar au mai fost trimiși în judecată și silvicultorii Dumitru Țicaleac, Marius Tătar, Liviu Moisa și Cătălin Ioan Ursache, în cazul tuturor dosarul cu acuzațiile fiind retrimis procurorilor.