De „Ziua Culturii Fălticenene”, Sinagoga Mare îşi deschide porţile pentru public

Sâmbătă, 15 iunie 2019, Asociaţia “Fălticeni Cultural”, în parteneriat cu Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România şi Comunitatea Evreilor Fălticeni, organizează „Ziua Culturii Fălticenene”, manifestare în cadrul căreia, de la ora 18.00, va avea loc deschiderea oficială, pentru evenimente culturale de mare ţinută destinate publicului, a Sinagogii Mari din Fălticeni.

De la ora 13.00, la Catedrala „Învierea Domnului” un sobor de preoţi va oficia o slujbă de pomenire a personalităţilor fălticenene, la care este invitat ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, urmată la ora 14.00 de depunerea de coroane de flori la mormintele şi monumentele personalităţilor fălticenene.

Deschiderea Sinagogii Mari din Fălticeni pentru manifestări culturale, un proiect comun al lui Robert Steinmetz, preşedintele Comunităţii Evreilor din Fălticeni, şi al preotului Liviu Mihăilă, preşedintele Asociaţiei “Fălticeni Cultural”, are în program un spectacol extraordinar la care vor participa Cvartetul Passione din Bucureşti, Corul Marii Uniri din Iaşi, condus de tenorul Andrei Fermeşanu, şi Grupul “Moldava” al Clubului Copiilor Fălticeni.

Tot la sinagogă vor fi organizate patru expoziţii: „Fălticeniul în viziunea caricaturistului Doru Axinte”, „Fălticeniul de altădată” a colecţionarului de fotografii Manuel Dănilă, expoziţia „Radu Bercea” şi expoziţia „Regina Maria – regina soldat”. Nu va lipsi nici momentul dedicat literaturii şi ultimelor apariţii editoriale, printre invitaţi numărându-se prof. univ. dr. Daniel Şandru şi prof. univ. dr. Doru Tompea, momentul istoriei şi culturii locale, invitat prof. Dan Dascălu, sau momentul dedicat teatrului, invitat fiind actorul Vlad Rădescu. De asemenea, se va desfăşura un concurs de recitare din lirica română şi universală, la care nu există limită de vârstă.

Sinagogă cu o acustică deosebită pentru concerte

Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România, prin Comunitatea Evreilor Fălticeni, şi preotul Liviu Mihăilă îşi propun să organizeze în acest lăcaş de cult doar evenimente culturale de mare ţinută. Ultima sinagogă din Fălticeni a fost construită din lemn în 1795 şi reconstruită din piatră şi cărămidă în anul 1852, are capacitatea de a primi aproximativ 400 de persoane şi dispune de o acustică deosebită pentru concerte de muzică clasică.

În anul 1916, funcţionau în Fălticeni 34 de sinagogi şi case de rugăciune, în perioada interbelică evreii au participat la viaţa politică, printre liderii locali fiind şi viceprimarul Adolf Baier. Conform recensământului din 1930, populaţia oraşului Fălticeni era formată din 36,6% evrei. Comunitatea evreilor din Fălticeni a fost una numeroasă până în perioada anilor ’50, când membrii ei au plecat masiv în Israel. Potrivit unei statistici pe care o regăsim în cartea lui Vasile Nistoreasa „Fălticeni - repere în timp”, oraşul avea în anul 1886 o populaţie de 8.476 de locuitori, din care 3.018 români, 5.110 evrei, 11 lipoveni, 21 de bulgari şi 317 austrieci.