Mâine este Ziua Mondială fără Tutun

Organizaţiile şi instituţiile care se ocupă de sănătatea publică celebrează, în fiecare an, pe 31 mai, Ziua Mondială fără Tutun (ZMFT), ocazie cu care derulează campanii de creştere a gradului de conştientizare în rândul populaţiei privind efectele nocive ale consumului de tutun şi ale fumatului pasiv, precum şi pentru descurajarea utilizării acestuia sub orice formă. Directorul executiv al Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Suceava, dr. Liliana Grădinaru, a informat, printr-un comunicat de presă, că această zi este un bun prilej pentru susţinerea „politicilor eficiente de reducere a consumului de tutun şi activarea tuturor sectoarelor implicate în lupta pentru controlul tutunului”.

În acest an, campania este centrată pe riscurile apariţiei şi dezvoltării bolilor pulmonare, cauzate de consumul de tutun şi de expunerea pasivă la fumul de tutun.

„Tema ZMFT din acest an, Tutunul şi bolile pulmonare, focalizează pe impactul negativ pe care îl are fumatul asupra sănătăţii pulmonare, de la cancer până la bolile respiratorii cronice şi TBC”, a afirmat dr. Grădinaru.

Ea a arătat că fumatul reprezintă principala cauză a cancerului pulmonar, responsabil pentru mai mult de 2/3 din decesele cauzate de acest tip de cancer la nivel global. „Fumatul activ sau pasiv şi particulele inhalabile din ambientul căminului sunt principalii factori de risc pentru bronhopneumopatiile obstructive cronice. Astmul, care limitează activitatea fizică şi contribuie la dizabilităţi, este exacerbat de fumat; fumatul şi astmogenii ocupaţionali au fost singurele riscuri cuantificate pentru astm. Tuberculoza este agravată de fumat, acesta putând compromite eficacitatea medicaţiei specifice”, avertizează medicul.

Pe glob, în 2015, 3,2 milioane persoane au decedat din cauza bronhopneumopatiilor obstructive cronice, o creştere de 11,6% faţă de 1990, în timp ce 400 000 de persoane au murit din cauza astmului, o scădere de 26,7% faţă de 1990.

În Regiunea Euro-OMS, 650.000 de persoane mor anual, din cauza bolilor asociate tutunului, dintre care 79.000 în urma fumatului pasiv.

Copiii sunt cei mai vulnerabili la expunerea la fumul de tutun

De asemenea, dr. Grădinaru a atenţionat că cel mai vulnerabil segment la expunerea la fumul de tutun sunt copiii, în special în primii ani de viaţă, prezentând riscuri crescute pentru boli ale tractului respirator superior şi inferior.

În 2012, 1,7 milioane dintre decesele înregistrate în lume la copiii sub cinci ani au fost atribuite condiţiilor de mediu neadecvate. Dintre acestea, 570.000 au fost cauzate de infecţiile respiratorii. Circa 700 milioane de copii (jumătate din populaţia globală a acestei categorii) sunt expuşi fumului de tutun din mediul înconjurător.

Cel mai recent studiu realizat de Institutul Naţional de Statistică în 2014 semnalează faptul că 1/4 din populaţia rezidentă cu vârsta peste 15 ani fumează, 19,6% fiind fumători zilnici.

Tot în 2014, studiul Health Behaviour în School-aged Children (HBSC) a evidenţiat un consum curent de tutun (cel puţin o dată în ultima săptămână) în rândul elevilor cu vârsta de 15 ani împliniţi, de 19,3% la băieţi şi de 16,7% la fete, diferenţa procentuală între băieţii şi fetele cu această vârstă fiind mai mică în comparaţie cu elevii cu vârsta de 13 ani, la care prevalenţa era de 9,6% la băieţi şi de 6% în rândul fetelor. S-a observat că procentul fumătorilor curenţi în rândul elevilor este în creştere odată cu înaintarea în vârstă, în special la fete.