Fostul senator Teodor Haucă, achitat definitiv în dosarul în care a fost trimis în judecată de procurorii DNA

Teodor Haucă, fost senator de Suceava în perioada 1996-2000, actualmente om de afaceri, a fost achitat în dosarul în care procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie l-au trimis în judecată în cursul anului 2016. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis apelul declarat de Teodor Haucă şi a desfiinţat soluţia pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti. Magistraţii instanţei supreme l-au găsit nevinovat pe fostul parlamentar atât pentru acuzaţia de trafic de influenţă, cât şi pentru cea de cumpărare de influenţă. Completul de judecată a înlăturat şi dispoziţia de confiscare a sumei de 50 de euro de la Teodor Haucă, precum şi dispoziţia de obligare a acestuia la plata cheltuielilor judiciare în cuantum de 10.000 lei, acestea rămânând în sarcina statului.

Soluţia de achitare pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este definitivă şi nu mai poate fi atacată la o altă instanţă.

În acelaşi dosar s-au mai pronunţat alte două achitări: Marina Moglan, concubina fostului judecător  Dan Anton (având dublă cetăţenie, română şi moldovenească), şi Mihaela Gabriela Prelipceanu, grefier la Judecătoria Iaşi.

În schimb, Dan Anton, care era la data comiterii faptelor judecător la Curtea de Apel Iaşi, a primit o condamnare de doi ani şi nouă luni închisoare cu suspendare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă. Instanţa a mai dispus un termen de supraveghere de 4 ani pentru Dan Anton, perioadă în care acesta trebuie să presteze 100 de zile muncă în folosul comunităţii în cadrul Consiliului Local Iaşi – Direcţia de Asistenţă Comunitară sau Direcţia de Administrare a Patrimoniului Public şi Privat.

O decizie de condamnare a fost pronunţată şi faţă de omul de afaceri italian Renato Del Gatto, care a primit o pedeapsă de 2 ani cu suspendare.

Pentru ce s-a dispus trimiterea în judecată

Procurorii DNA au detaliat la vremea respectivă şi faptele pentru care au dispus trimiterea în judecată a celor cinci persoane.

„În cursul anului 2014, ca urmare a faptului că Parchetul de pe lângă Judecătoria Huşi a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a unei persoane (având dublă cetăţenie română şi moldovenească), sub aspectul săvârşirii infracţiunii de contrabandă calificată în formă continuată, o rudă a acesteia a apelat la inculpatul Haucă Teodor pentru ca acesta să îşi folosească influenţa asupra unor magistraţi din cadrul Curţii de Apel Iaşi, în vederea soluţionării favorabile a dosarului respectiv. Astfel, la data de 14 mai 2014, cu ocazia unei întâlniri organizate la un hotel din municipiul Iaşi, la care au participat, printre alţii, inculpaţii Haucă Teodor şi Anton Dan, acesta din urmă le-a dat asigurări interlocutorilor săi că poate interveni pe lângă cei doi judecători învestiţi cu judecarea cauzei respective, colegi de-ai magistratului. Concret, în intervalul 08 mai 2014 - 09 februarie 2015, în schimbul intervenţiei sale, dar şi pentru a garanta succesul demersurilor frauduloase, inculpatul Anton Dan a cerut şi primit de la inculpatul Haucă Teodor şi o altă persoană următoarele foloase: - stingerea unei datorii pe care magistratul o avea la un avocat, prin încheierea, de către acesta din urmă, a unui contract de asistenţă juridică cu persoana trimisă în judecată, contra unui onorariu consistent (2.000 euro), - să-i achite servicii hoteliere şi de transport pe raza oraşului Chişinău şi plata consumaţiei la un restaurant din localitatea Străşeni din Republica Moldova. În cursul lunii februarie 2015, magistraţii Curţii de Apel Iaşi au menţinut pedeapsa de 4 ani şi 6 luni de închisoare faţă de persoana pentru care judecătorul Anton Dan susţinuse că a intervenit”, se menţiona în rechizitoriul DNA.

Filmări în casa fostului soţ

Lista faptelor imputate de către procurorii anticorupţie este însă mai lungă şi cuprinde şi elemente de „spionaj”.

„Începând cu data de 18 septembrie 2014, între inculpaţii Anton Dan, concubina acestuia, Moglan Marina, şi inculpatul Del Gatto Renato, om de afaceri din Italia, au avut loc mai multe întâlniri al căror subiect îl constituia facilitarea intrării şi dezvoltării unor investiţii în infrastructură pe piaţa din Republica Moldova, de către acesta din urmă. Aceste tatonări s-au concretizat în cursul lunii august 2015, când inculpatul Del Gatto Renato i-a promis magistratului Anton Dan o sumă consistentă, dar neprecizată de bani, pentru sine, şi un post de conducere într-o instituţie financiară, pentru inculpata Moglan Marina. Inculpatul Anton Dan a fost de acord cu <oferta> omului de afaceri, angajându-se că va interveni în acest sens atât pe lângă o persoană influentă din cadrul Parlamentului Republicii Moldova, cât şi pe lângă unii membri din guvernul acestui stat. Cei doi inculpaţi chiar i-au intermediat omului de afaceri o întâlnire cu unul dintre miniştrii guvernului din Republica Moldova. La data de 27 februarie 2015, inculpatul Anton Dan, sprijinit de inculpata Moglan Marina, a pătruns în locuinţa fostului soţ şi, fără consimţământul acestuia, a instalat un mijloc tehnic de înregistrare video, disimulat într-un ceas electronic, (achiziţionat de către o persoană de pe un site de vânzări on-line, din dispoziţia inculpatului Anton Dan şi plătit de acesta din urmă) în scopul obţinerii unor imagini care să conţină detalii din viaţa privată a acestuia. Aceste filmări urmau să fie folosite ulterior de către cei doi inculpaţi în vederea şantajării persoanei respective, dar şi de a-l discredita pe acesta în faţa diferitelor organisme ale statului. În cursul lunii noiembrie 2014, inculpatul Anton Dan, beneficiind de ajutorul concubinei sale, l-a cointeresat material, prin oferirea unor sticle cu băuturi alcoolice, pe inculpatul Popuşoi Cătălin Ion, agent de pază la o firmă care asigura securitatea unităţii şcolare frecventată de cei doi copii minori ai inculpatei Moglan Marina. În schimbul acestor bunuri, inculpatul trebuia să îndeplinească acte contrare îndatoririlor de serviciu, respectiv să-i semnaleze magistratului orice vizită făcută de tatăl minorilor în cadrul unităţii şcolare, fiind <pus în gardă>, în acest fel, cu privire la prezenţa persoanei respective pe raza municipiului Iaşi. În perioada mai 2014 - februarie 2015, după pronunţarea divorţului, fostul soţ al inculpatei Moglan Marina şi-a manifestat intenţia de a devoala în mass-media datele pe care le deţinea privind imoralitatea judecătorului Anton Dan, formulând  mai multe plângeri penale, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de ameninţare care-l vizau pe judecătorul Anton Dan. Pentru a-l descuraja şi pentru a-l determina pe acesta să înceteze demersurile iniţiate în justiţie sau făcute pe lângă alte autorităţi ale statului, inculpatul Anton Dan a constrâns persoana respectivă prin ameninţare cu decăderea din drepturile părinteşti şi interdicţia de a mai intra în contact cu copii minori ai acesteia, sens în care prin intermediul inculpatei Moglan Marina a introdus mai multe acţiuni în instanţă în baza unor documente obţinute în mod fraudulos de către inculpat”, se mai menţionează în rechizitoriul DNA.

Acuzaţii ridicole aduse fostului senator Haucă

Nici celelalte acuzaţii care i s-au adus lui Teodor Haucă nu s-au adeverit. Unele dintre ele sunt de-a dreptul ridicole.

„În data de 07 iunie 2013, inculpatul Haucă Teodor a acceptat promisiunea unor foloase viitoare, de la un om de afaceri (martor denunţător) şi a primit, tot în cursul lunii iunie 2013, de la martorul denunţător, în Chişinău, cinci sticle de coniac, în cuantum de 50 de euro, iar în cursul lunilor iunie-iulie, respectiv în data de 09 septembrie 2014, i-a pretins aceleiaşi persoane, pentru inculpatul Anton Dan, achitarea unui dejun şi a unei nopţi de cazare în Chişinău. Aceste foloase au fost primite, în contextul în care inculpatul Haucă Teodor şi-a exercitat influenţa asupra unor funcţionari publici din cadrul Ministerului Transporturilor, determinându-i pe aceştia să emită un număr de trei licenţe de transport, pentru societatea martorului denunţător. La data de 11 mai 2015, inculpata Prelipcean Mihaela Gabriela, grefier, a fost audiată de procurorii anticorupţie, în calitate de martor, ocazie cu care aceasta a fost întrebată în legătură cu natura mai multor mesaje text, tip <sms>, transmise de pe numărul său de telefon mobil, pe numărul de telefon mobil al judecătorului Anton Dan. Aceste mesaje cuprindeau în esenţă ameninţări formulate de către inculpată la adresa lui Anton Dan, privind o viitoare denunţare a acestuia la Direcţia Naţională Anticorupţie, ca urmare a unor infracţiuni de corupţie săvârşite de către magistrat şi despre care aceasta pretindea, în cuprinsul mesajelor, că are cunoştinţă. Inculpata a precizat în declaraţia dată la momentul respectiv că acele ameninţări nu aveau nici o bază reală, dar după încheierea audierilor, l-a contactat pe magistratul Anton Dan, printr-un intermediar pe care l-a instruit să utilizeze un limbaj codat şi să-l avertizeze pe acesta că este interceptat de către Direcţia Naţională Anticorupţie, lucru care s-a şi întâmplat la data de 13 mai 2015”, se mai preciza în rechizitoriul DNA.