Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Problema tonelor de var şi de ciment care zac de 11 ani la sediul Inspectoratului Poliţiei de Frontieră Suceava, la Detaşamentul de Pompieri Rădăuţi şi la Școala Militară de Subofiţeri Jandarmi Fălticeni a fost, în sfârşit, rezolvată. Ieri, Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Suceava a aprobat prin hotărâre lista de repartizare a materialelor primite ca ajutoare umanitare în 2008. Printr-un comunicat remis de biroul de presă, prefectul de Suceava, Mirela Adomnicăi, a informat că în cadrul şedinţei anterioare a CJSU Suceava, pe baza buletinului prezentat de Inspectoratul de Stat în Construcţii, s-a luat act de faptul că cimentul nu mai poate fi folosit conform destinaţiei iniţiale, cea pentru intervenţii în urma inundaţiilor din 2008.
„În acest context, s-a decis să se solicite unităţilor administrativ-teritoriale (UAT) din judeţul Suceava să informeze dacă sunt interesate să valorifice aceste materiale şi să le folosească pentru curăţenia de primăvară. Din cele 114 UAT-uri ale judeţului Suceava, 11 primării au solicitat diverse cantităţi de var şi ciment. Au fost solicitate 186,6 tone ciment şi 9.500 kg var, iar în stoc sunt 168 tone ciment şi 9.250 kg var, care vor fi repartizate celor 11 primării”, se arată în comunicat.
În aceste condiţii, repartizarea s-a stabilit pe baza unor criterii de prioritizare: respectarea destinaţiei recomandate de ISC şi în funcţie de distanţa faţă locul de depozitare.
Cele 11 primării către care vor fi repartizate materialele solicitate sunt Frătăuţii Vechi, Hânţeşti, Stulpicani, Fălticeni, Putna, Zamostea, Bălăceana, Frumosu, Moldoviţa, Adâncata şi Frasin.
În cadrul CJSU de ieri s-a convenit ca materialele respective să fie predate pe bază de proces verbal de predare-primire, în perioada 20-24 mai 2019.
Materialele de construcţii au fost trimise în judeţ de Agenţia Naţională a Locuinţei (ANL), în anul 2008, după inundaţii, cu titlu de ajutoare de stat pentru sinistraţi. Au fost depozitate la Rădăuţi, la Inspectoratul Judeţean al Poliţiei de Frontieră Suceava şi la unităţile de jandarmi şi pompieri din Fălticeni şi Rădăuţi. Materialele erau destinate reabilitării unor locuinţe distruse de inundaţii, din Arbore, Bălcăuţi şi Cacica. La Arbore, unde cele mai multe locuinţe care trebuiau refăcute aparţineau unor oameni de etnie romă, localnicii n-au fost de acord cu amplasamentul stabilit de Consiliul Local, iar în celelalte localităţi au fost alţi factori care au anulat reconstrucţia. Astfel, materialele de construcţii nu au mai fost folosite în scopul pentru care au fost trimise.
Ani în şir, nimeni nu şi-a asumat riscul folosirii materialelor, în absenţa unor reglementări legale clare
Cum destinaţia nu putea fi schimbată, CJSU a încercat să le returneze, numai că acest lucru n-a mai fost posibil. Iniţial, oficialii de la Bucureşti au spus ca transportul într-un alt depozit să fie suportat de primăriile care nu au mai apucat să ridice materialele, lucru evident imposibil. Apoi autorităţile sucevene au cerut să fie preluate la rezerva de stat. S-au preluat alte materiale rămase, dar nu cimentul şi varul, care nu sunt nominalizate în ordonanţa de guvern referitoare la returnarea materialelor nefolosite. Pentru rezerva de stat exista şi un alt impediment - cimentul de la Suceava era de la alt producător decât cel cu care are statul contract. Mai mult, cimentul şi varul nu sunt produse stocabile în rezerva de stat.
În aceste condiţii, autorităţile sucevene au solicitat promovarea unui act normativ care să le permită să folosească măcar cimentul, eventual la construcţia de diguri, şi au trimis un sac de ciment din depozitul de la Suceava la producătorul aflat în contract cu statul, cerând să li se comunice o formulă în care acest material ar putea fi utilizat. Au rămas cu solicitarea.
O bună parte din ciment şi var s-a degradat în toţi aceşti ani, dar nici în aceste condiţii materialele nu au putut fi casate pentru că nu există nici un act normativ care să permită poliţiei de frontieră şi jandarmeriei, care le-au preluat cu semnătură în custodie, să o facă.
La cum se prezentau lucrurile, părea că singura soluţie prin care CJSU poate scăpa de tonele de ciment şi de var pe care nu le putea folosi era să vină o viitură care să le spele. În toţi aceşti ani, în care inundaţiile nu au ocolit judeţul Suceava, zeci de oameni ale căror case au fost afectate ar fi avut nevoie de orice ajutor.
Însă, din anul 2008 nu au putut fi nici folosite, nici returnate expeditorului şi nici incluse în rezerva de stat pentru că nu a existat nici un act normativ în baza căruia să poată fi efectuată oricare dintre acţiuni. Ani în şir, Prefectura, Consiliul Judeţean şi Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Suceava au făcut nenumărate demersuri şi au completat metri cubi de hârtii solicitând Guvernului promovarea unui act normativ prin care situaţia să poată fi în vreun fel reglementată. Acest lucru s-a întâmplat abia ieri, când prefectul Mirela Adomnicăi şi CJSU au decis, asumându-şi orice risc, că lucrurile nu mai pot rămâne aşa.
