Problema tonelor de var și de ciment care zac de 11 ani la sediul Inspectoratului Poliției de Frontieră Suceava, la Detașamentul de Pompieri Rădăuți și la Școala Militară de Subofițeri Jandarmi Fălticeni a fost, în sfârșit, rezolvată. Ieri, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Suceava a aprobat prin hotărâre lista de repartizare a materialelor primite ca ajutoare umanitare în 2008. Printr-un comunicat remis de biroul de presă, prefectul de Suceava, Mirela Adomnicăi, a informat că în cadrul ședinței anterioare a CJSU Suceava, pe baza buletinului prezentat de Inspectoratul de Stat în Construcții, s-a luat act de faptul că cimentul nu mai poate fi folosit conform destinației inițiale, cea pentru intervenții în urma inundațiilor din 2008.
„În acest context, s-a decis să se solicite unităților administrativ-teritoriale (UAT) din județul Suceava să informeze dacă sunt interesate să valorifice aceste materiale și să le folosească pentru curățenia de primăvară. Din cele 114 UAT-uri ale județului Suceava, 11 primării au solicitat diverse cantități de var și ciment. Au fost solicitate 186,6 tone ciment și 9.500 kg var, iar în stoc sunt 168 tone ciment și 9.250 kg var, care vor fi repartizate celor 11 primării”, se arată în comunicat.
În aceste condiții, repartizarea s-a stabilit pe baza unor criterii de prioritizare: respectarea destinației recomandate de ISC și în funcție de distanța față locul de depozitare.
Cele 11 primării către care vor fi repartizate materialele solicitate sunt Frătăuții Vechi, Hânțești, Stulpicani, Fălticeni, Putna, Zamostea, Bălăceana, Frumosu, Moldovița, Adâncata și Frasin.
În cadrul CJSU de ieri s-a convenit ca materialele respective să fie predate pe bază de proces verbal de predare-primire, în perioada 20-24 mai 2019.
Materialele de construcții au fost trimise în județ de Agenția Națională a Locuinței (ANL), în anul 2008, după inundații, cu titlu de ajutoare de stat pentru sinistrați. Au fost depozitate la Rădăuți, la Inspectoratul Județean al Poliției de Frontieră Suceava și la unitățile de jandarmi și pompieri din Fălticeni și Rădăuți. Materialele erau destinate reabilitării unor locuințe distruse de inundații, din Arbore, Bălcăuți și Cacica. La Arbore, unde cele mai multe locuințe care trebuiau refăcute aparțineau unor oameni de etnie romă, localnicii n-au fost de acord cu amplasamentul stabilit de Consiliul Local, iar în celelalte localități au fost alți factori care au anulat reconstrucția. Astfel, materialele de construcții nu au mai fost folosite în scopul pentru care au fost trimise.
Ani în șir, nimeni nu și-a asumat riscul folosirii materialelor, în absența unor reglementări legale clare
Cum destinația nu putea fi schimbată, CJSU a încercat să le returneze, numai că acest lucru n-a mai fost posibil. Inițial, oficialii de la București au spus ca transportul într-un alt depozit să fie suportat de primăriile care nu au mai apucat să ridice materialele, lucru evident imposibil. Apoi autoritățile sucevene au cerut să fie preluate la rezerva de stat. S-au preluat alte materiale rămase, dar nu cimentul și varul, care nu sunt nominalizate în ordonanța de guvern referitoare la returnarea materialelor nefolosite. Pentru rezerva de stat exista și un alt impediment – cimentul de la Suceava era de la alt producător decât cel cu care are statul contract. Mai mult, cimentul și varul nu sunt produse stocabile în rezerva de stat.
În aceste condiții, autoritățile sucevene au solicitat promovarea unui act normativ care să le permită să folosească măcar cimentul, eventual la construcția de diguri, și au trimis un sac de ciment din depozitul de la Suceava la producătorul aflat în contract cu statul, cerând să li se comunice o formulă în care acest material ar putea fi utilizat. Au rămas cu solicitarea.
O bună parte din ciment și var s-a degradat în toți acești ani, dar nici în aceste condiții materialele nu au putut fi casate pentru că nu există nici un act normativ care să permită poliției de frontieră și jandarmeriei, care le-au preluat cu semnătură în custodie, să o facă.
La cum se prezentau lucrurile, părea că singura soluție prin care CJSU poate scăpa de tonele de ciment și de var pe care nu le putea folosi era să vină o viitură care să le spele. În toți acești ani, în care inundațiile nu au ocolit județul Suceava, zeci de oameni ale căror case au fost afectate ar fi avut nevoie de orice ajutor.
Însă, din anul 2008 nu au putut fi nici folosite, nici returnate expeditorului și nici incluse în rezerva de stat pentru că nu a existat nici un act normativ în baza căruia să poată fi efectuată oricare dintre acțiuni. Ani în șir, Prefectura, Consiliul Județean și Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Suceava au făcut nenumărate demersuri și au completat metri cubi de hârtii solicitând Guvernului promovarea unui act normativ prin care situația să poată fi în vreun fel reglementată. Acest lucru s-a întâmplat abia ieri, când prefectul Mirela Adomnicăi și CJSU au decis, asumându-și orice risc, că lucrurile nu mai pot rămâne așa.
