Culturile de cânepă, aflate în declin în urma reducerii drastice a subvenției

După ce politica agricolă demarată prin 2015-2016 încerca să revitalizeze cultura cânepii, prin acordarea unor subvenții consistente la hectar fermierilor care se încumetau să relanseze culturile de cânepă, creșterea suprafețelor cultivate cu cânepă a dus la reducerea drastică a subvenției pe hectarul cultivat.  După o creștere importantă a suprafețelor cultivate cu cânepă, mai ales în cursul anului 2017, în anul următor a fost înregistrată o reducere a acestor suprafețe, tendință care se pare că se va înregistra și în cursul acestui an. Acest lucru demonstrează încă o dată că politica agricolă a guvernelor care s-au perindat la conducerea țării nu se bazează pe o strategie armonizată cu realitățile perioadei, iar negocierile făcute pentru aceste sume acordate nu au ținut cont și nu încurajează de fapt o creștere a culturii acestei plante, recunoscută pentru virtuțile sale.

Reducerea suprafețelor cultivate în urma scăderii drastice a subvenției

În urma tendințelor legislației internaționale și mai ales în urma unei  legi apărute în vara anului 2000 în țară, culturile de cânepă au dispărut în România, o țară aflată printre primii producători de cânepă din lume până în 1989. Anul 2016 a constituit un pionierat în ceea ce privește reluarea culturilor de cânepă, ducând în primii ani la o creștere a suprafețelor cultivate cu cânepă, în 2018 înregistrându-se la nivelul întregii țări o suprafață de circa 3.500 de hectare de cânepă. Din păcate, valoarea subvenției acordate  la început de drum fermierilor hotărâți să relanseze această cultură a scăzut apoi dramatic, după ce suprafețele cultivate s-au extins.  Unii dintre cultivatori s-au descurajat, după ce valoarea subvenției la hectar a scăzut de la 2.086 euro în 2016, la doar 170 de euro doi ani mai târziu. Laurențiu Pintrijel, cultivator și președinte al Asociației Cultivatorilor de Cânepă, ne-a declarat:

”Mulți dintre fermieri se bazează pe această subvenție, ei cultivând plante în funcție de subvenția pe care o primesc de la stat. În urma scăderii drastice a acestei subvenții, un procent important din suprafețele cultivate cu cânepă au dispărut. O poziție foarte clară nu există din acest punct de vedere la Ministerul Agriculturii, răspunsurile venite la întrebările și solicitările fermierilor nefiind concise și destul de vagi în acest moment. Acest mod de a pune problema arată mai degrabă un dezinteres în ceea ce privește cultura cânepii în România și se află în contradicție clară cu interesele altor țări, care văd în cultura cânepii o posibilă cultură a viitorului.”

Produsele finite din cânepă, greu de vândut pe o piață nepregătită

Pe lângă această scădere  a subvenției, care a dus în final la reducerea suprafețelor cultivate cu cânepă, o altă problemă este cea a procesării cânepii în țară. La acest moment procesatorii de cânepă nu sunt atât de pregătiți pentru această activitate. Ei au logistica necesară presării la rece a semințelor de cânepă, însă suferă din cauza nepregătirii lor în domeniul de marketing, asta ducând la imposibilitatea de vindere a uleiului de cânepă produs pe o piață și ea needucată în consumul acestor produse finite. În lipsa vânzării ritmice, producția se blochează pe fabrici, cu stocuri de ulei, de șrot, ajungând în imposibilitatea de a mai cumpăra materie primă de la fermieri. Încercările de a pătrunde pe piața externă au dus la nereușite, tocmai din cauza dezvoltării insuficiente a sectorului de marketing.

Producătorii de cânepă produc sămânță pentru însămânțare, pe suprafețe de obicei mai reduse, și în principal sămânță pentru procesarea uleiului. În zona noastră se procesează semințe într-o fabrică nouă deschisă la Dorohoi, care produce  un ulei de foarte bună calitate și cânepă decorticată și care încearcă să pătrundă cu produsele pe piață.

Cânepa, o plantă cu virtuți nutritive recunoscute

În același timp virtuțile uleiului de cânepă nu sunt cunoscute, oamenii preferând să ia ulei de măsline sau de palmier, care de multe ori sunt contrafăcute. La uleiul de cânepă raportul între Omega3 și Omega16 este perfect pentru corpul uman. Acest ulei aduce în cote normale colesterolul și trigliceridele, în opoziție cu tratamentele medicamentoase periculoase îmbrățișate de mulți.

Vorbind despre produsele rezultate din cânepă, Laurențiu Pintrijel ne-a spus:

”Sămânța pentru procesare se vinde cu aproximativ 1 euro, iar dintr-un kg de sămânță de cânepă se extrag 250 de ml ulei curat. Șrotul rezultat dintr-un kilogram presat cântărește circa 750 de grame, restul de câteva zeci de grame reprezentând resturi de substanță proteică și fibră. Uleiul de cânepă se vinde angro cu circa 6-7 euro litrul, iar miezul decorticat de cânepă se vinde cu 8-9 euro pe kilogram. În urma decorticării rezultă fibra, care se macină și se reduce la o dimensiune care formează acea pulbere proteică, care este foarte căutată pentru a fi procesată pentru hrana copiilor și a sportivilor. Se fac astfel batoane proteice și bomboane de mare valoare nutritivă. Din păcate, populația nu este suficient de educată și nu există o cultură a consumului unor astfel de produse. Ruperea continuității în ceea ce privește cultivarea cânepii în România a dus la dispariția acestei culturi și a consumului de produse din cânepă, altădată cunoscută populației.”

Cânepa pentru fibră, o posibilă cultură a viitorului

În ceea ce privește cânepa de fibră, singurul cultivator și procesator al acestui tip de cânepă se află în județul Alba, unde se face o topire după un procedeu modern. Planta se cosește în câmp, se face apoi o primă fărâmițare a părții lemnoase, după care cânepa stă în brazdă timp de 3-4 săptămâni, timp în care acționează asupra ei roua și ploaia, făcându-se astfel o topire în câmp. Ea este introdusă apoi în acele mașini gândite pentru procesare, extrăgând fibra de diferite categorii. Această fibră este foarte căutată în Europa pentru mașinile de lux, din ea făcându-se antifonări sau tapițerii de lux. Din pulberea de cânepă se fabrică Bioplast-ul, din care se fabrică bordurile de lux care imită lemnul de mahon la aceste autoturisme.

În privința culturii în județ a cânepii pentru fibră, având în vedere că fluxul de prelucrare nu mai este asigurat, odată cu desființarea topitoriilor de cânepă din județ, cultura acestui tip de cânepă a fost practic abandonată.

Producătorii din județ așteaptă un sprijin real pentru cultura de cânepă

Suprafețele cultivate cu cânepă au crescut în 2017 față de anul precedent, atingând un vârf de circa 300 de hectare cultivate, pentru ca în cursul anului 2018, suprafața cultivată cu cânepă pentru sămânță și parțial pentru fibră să depășească cu puțin 250 de hectare. În același timp, previziunile pentru acest an nu sunt nici ele prea bune. Haralampie Duțu, directorul Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Suceava, ne-a declarat despre această cultură:

”În cultura cânepii problemele apar în momentul recoltării, mai ales în momentul în care cultivatorul de cânepă nu are propria combină. Aceste probleme apar din cauza faptului că la maturitate tulpina se lignifică, aparatul de tăiere este foarte solicitat și se strică în aceste condiții. În același timp, când reglajele mașinii de recoltat nu sunt făcute corespunzător, sunt multe pierderi la recoltarea cânepii, de aceea pentru această cultură e nevoie de o specializare a fermierilor și achiziția unor mașini specializate și bine reglate. Anul care a trecut a fost unul destul de dificil pentru cultura cânepii, de aceea poate sunt dintre cultivatori care s-au descurajat în legătură cu această cultură. Cred că în acest an, dacă se vor cultiva 200 de hectare cu cânepă, va fi foarte bine.” Pentru creșterea suprafețelor cultivate cu această cultură de cânepă este nevoie în acest moment de un sprijin consistent din partea statului. Având în vedere calitățile și virtuțile acestei plante, în loc să importăm medicamente anticancer pe bază de cânepă din Cuba sau fibre produse în Belarus sau Ucraina, statul ar trebui să încurajeze prin aceste suvenții cultivarea cânepii, o plantă ale cărei calități fac din ea una a viitorului.