Rîmbu: Cu medici de familie prost plătiți și ambulatorii finanțate „la nivelul unei tunsori la frizer”, reducerea paturilor în spitale ar fi un dezastru pentru pacienți

Reducerea numărului de paturi din spitalele publice ale județului Suceava, în condițiile actuale, ar avea consecințe dezastruoase pentru pacienți, apreciază managerul Spitalului de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava, Vasile Rîmbu, care și-a argumentat punctul de vedere într-un memoriu transmis Ministerului Sănătății, cu privire la masterplanul regional de servicii de sănătate pentru Regiunea Nord-Est.
Managerul spitalului a arătat că politicile din ultimii ani ale Ministerului Sănătății și Casei Naționale de Asigurări de Sănătate au fost de neglijare a serviciilor medicale prespitalicești – oferite de medicii de familie, în ambulatoriile de specialitate și cele de îngrijire la domiciliu, ceea ce inevitabil a dus la aglomerarea spitalelor, limitate, la rândul lor, de finanțarea discriminatorie, în privința numărului de internări.
„Medicii de familie au fost lăsați pe dinafară la majorările oferite medicilor din spitale/ambulatorii publice, și astfel venitul net al medicilor din spitale a ajuns să fie mai mare decât factura emisă de un cabinet de medicină de familie, în condițiile în care din acest venit cabinetul trebuie să mai suporte impozite, salariul asistentei, cheltuieli de funcționare, consumabile, utilități, IT și comunicații, deplasări la domiciliu etc.”, a afirmat Rîmbu. Consecința directă a acestei stări de lucruri este că medicii nu mai au motivație să aleagă această specializare la rezidențiat și, în ultimii ani, cu excepția anului 2018, numărul de locuri de rezidențiat în medicina de familie a fost mai mic decât numărul de pensionări. Încă mai există localități fără medici de familie, iar în alte localități numărul de pacienți/medic este printre cele mai mari din UE, a subliniat Vasile Rîmbu.
„Medicii de familie nu sunt motivați financiar să consulte și să rezolve mai multe cazuri deoarece au o limitare de 5 ore pe zi și 4 consultații/oră, limitare la finanțare absurdă și nemaiîntâlnită în alte țări europene. De asemenea, există multe limitări neavenite privind competențele medicului de familie în ceea ce privește prescripțiile medicale, pacienții fiind puși pe drumuri în mod inutil, aglomerându-se cabinetele de specialitate”, a spus managerul Spitalului de Urgență Suceava. Prognoza lui este că în următorii 3-5 ani situația nu doar că nu se va îmbunătăți, ci din contra, se va agrava.
În ceea ce privește serviciile medicale din ambulatoriile de specialitate, situația este la fel de proastă. „Finanțarea, deși s-a îmbunătățit an de an, în continuare este la nivelul unei tunsori la frizer”, a afirmat Vasile Rîmbu.
El a arătat că la specialitățile standard consultațiile sunt limitate la 4/oră, iar plaja serviciilor este foarte îngustă, față de alte țări, fiind de asemenea restricționate la plată.
Casa Asigurărilor de Sănătate și Ministerul Sănătății „faultează sectorul public la contractare și favorizează sectorul privat”
Totodată, managerul spitalului a evidențiat că nu există informații clare despre contractele încheiate de CNAS pe ambulatoriu și distribuția acestora pe localități, atât în sectorul public, cât și în cel privat. „Masterplanul ocolește cu bună știință subiectul ambulatoriului și subiectul sectorului privat care domină acest segment cu servicii contra cost, pacientul fiind nevoit să plătească pentru servicii medicale de bază. Serviciile ambulatorii publice reprezintă cea mai slabă verigă a sistemului public de sănătate”, a afirmat Vasile Rîmbu, recomandând factorilor de decizie din Ministerul Sănătății să realizeze o amplă analiză în acest domeniu, cu reconfigurarea sistemului de finanțare și clarificarea sistemului privat.
Același lucru este valabil și pentru investigațiile și analizele medicale. „Principiul alocării de fonduri este greșit, obligând bolnavul să caute mereu «fonduri disponibile», iar dacă nu mai sunt fonduri, să caute o soluție prin spitalizare de zi și spitalizare continuă”, a declarat Rîmbu. El a mai spus că „în mod consecvent, Casa Națională a Asigurărilor de Sănătate și Ministerul Sănătății faultează sectorul public la contractare și favorizează sectorul privat, canalizând resursele publice către sectorul privat, în condițiile în care sectorul privat nu își asumă nici o responsabilitate la cazurile cu risc medical major sau la cazuri cu cost de tratament mare, nu își asumă cheltuielile legate de asigurarea permanenței, solicită plăți suplimentare de la pacienți prin diferite subterfugii și portițe legislative, serviciile medicale gratuite neexistând în realitate în sectorul privat, cu excepția medicinei de familie. (…) Masterplanul ocolește elegant/cu bună știință acest subiect delicat, dar orice restructurare a sectorului public canalizează și mai multe resurse financiare către sectorul privat”, a evidențiat Vasile Rîmbu, care a mai spus că „pacientul nu trebuie pus pe drumuri pentru a-și căuta sănătatea”, subiect deloc abordat de masterplanul ministerului.