Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
O analiză efectuată de conducerea Spitalului de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava asupra sumelor alocate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) pentru servicii de îngrijire la domiciliu pentru pacienţii cu vârste peste 65 de ani arată o realitate tristă: judeţele din Regiunea de Nord-Est a ţării, cu excepţia judeţului Iaşi, au primit cei mai puţini bani. Pe baza raportului de activitate a CNAS pe anul 2017 şi a indicatorilor Institutului Naţional de Statistică, managerul spitalului din Suceava, economistul Vasile Rîmbu, a arătat că pentru populaţia cu vârsta peste 65 de ani din judeţele Suceava, Botoşani, Bacău şi Neamţ, sumele alocate per capita de CNAS au fost de 24, respectiv de 98 de ori mai mici faţă de media naţională sau faţă de cele alocate în municipiul Bucureşti. Judeţul vecin, Botoşani, este pe ultimul loc din acest punct de vedere. La fel, judeţele Suceava, Bacău şi Neamţ se situează în ultimele 10 locuri din ţară la alocări financiare per capita pentru servicii de îngrijiri la domiciliu, cu sumede 3-4 ori mai mici faţă de media naţională şi cu 13-16 ori mai mici faţă de cele alocate în Bucureşti.
„În contrast cu aceasta, judeţul Iaşi este pe locul doi pe ţară, cu alocări de peste 2,4 ori mai mari faţă de media naţională şi cu sume de 8-58 de ori peste alocările per capita la populaţia cu vârsta peste 65 de ani faţă de celelalte judeţe din Regiunea NE”, a explicat Vasile Rîmbu, acuzând alocarea discriminatorie promovată de Casa de Asigurări de Sănătate, care blochează accesul pacienţilor la aceste servicii.
Nota de plată a „reformei” va fi suportată, până la urmă, de pacienţi
În aceste condiţii, a spus managerul Spitalului de Urgenţă Suceava, serviciile de îngrijiri la domiciliu din judeţele Suceava, Botoşani, Neamţ şi Bacău nu pot prelua cazurile externate din spital, care sunt de competenţa lor. Mai mult, dacă aceste servicii nu sunt bine dezvoltate, spitalele nu-şi permit să refuze pacienţii în vârstă, cu afecţiuni care ar putea fi tratate la domiciliu.
Vasile Rîmbu a subliniat şi faptul că serviciile comunitare/sociale nu sunt suficient dezvoltate în judeţele din Regiunea NE, cu atât mai mult cu cât „furnizorii publici sau din sfera ONG se confruntă cu instabilitate privind regulile de finanţare la fiecare schimbare de ministru” şi se întreabă de ce doar trei regiuni din opt au masterplan pentru reorganizare şi restructurare, printre cele trei fiind şi Regiunea NE, care are cele mai mari probleme de sănătate publică, are cele mai slabe alocări financiare şi se confruntă cu lipsa de medici.
„În mod demonstrabil, conform raportului anual al CNAS, judeţele din nordul Moldovei sunt discriminate şi, în mod interesant, masterplanul regional de servicii de sănătate nici nu analizează şi nici nu propune vreo soluţie de monitorizare şi eliminare a discriminărilor multiple pe care le suferă pacienţii/cetăţenii, dar şi furnizorii din multe judeţe din România şi, în special din nordul Moldovei din cauza politicilor lipsite de transparenţă ale CNAS şi ale Ministerului Sănătăţii”, a afirmat managerul Spitalului de Urgenţă din Suceava. Acesta a mai arătat că prin reguli discriminatorii de finanţare, ministerul şi CNAS „au forţat spitalele să limiteze serviciile oferite populaţiei”, inclusiv internările, „fără a ţine cont de nevoile reale de servicii”. Mai mult decât atât, a spus el, la controalele efectuate în ţară, „Curtea de Conturi a făcut presiuni ca spitalele să nu depăşească contractul cu CJAS, fără a ţine cont de aspectul medical, de obligativitatea spitalului public de a trata bolnavii şi de a nu refuza nici un pacient dacă îndeplineşte criteriile de internare/accesare a serviciilor”.
Rîmbu recomandă decidenţilor din sănătate să actualizeze masterplanul, dar înainte de asta să stabilească principii echitabile şi corecte din punct de vedere profesional şi să reconfigureze sistemul de finanţare şi de plată a furnizorilor, pe bază de măsurători de costuri corect efectuate. „Orice modificare radicală bazată pe argumente care nu sunt corecte duc automat la un eşec al reformei, iar nota de plată va fi suportată până la urmă de populaţie/pacienţi”, a avertizat managerul spitalului sucevean.
