Ani de zile scurși fără nici un răspuns pentru zeci de pensionari păgubiți prin delapidare

Infracțiunile din sfera economică se dovedesc a fi, de multe ori, un adevărat blestem tocmai pentru părțile vătămate, care trăiesc drama de a vedea cum se scurg ani de zile fără ca cei vinovați să fie trași la răspundere. Un caz aparte prin numărul mare al păgubiților este cel al câtorva zeci de pensionari, membri ai Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor (CARP) Suceava, din localitățile Dărmănești și Comănești.
În anii 2015 și 2016, banii oamenilor s-au „pierdut” între casierele din teren și sediul CARP Suceava, astfel că oamenii au rămas păgubiți, cel puțin până acum.
Ce răspunsuri au primit puținii păgubiți care mai speră să-și recupereze banii
Puținii păgubiți care nu și-au luat gândul de la bani și se mai interesează de stadiul dosarelor penale sunt plimbați între Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava și Poliția Economică, care le comunică cel mult că dosarele sunt în lucru.
Unii, mai curajoși, au făcut și acțiuni în instanță, solicitându-le judecătorilor să dispună măsuri pentru finalizarea anchetelor. Recent, la finele anului trecut, Judecătoria Suceava a respins acțiunea prin care unul dintre păgubiți a contestat durata procesului penal. Acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată, iar reclamantului i s-a comunicat că există un dosar reunit în cadrul căruia se fac cercetări
Expertize grafologice
Anul trecut, reprezentanții poliției județene transmiteau că anchetele sunt în faza expertizelor grafologice, o procedură care este anevoioasă și necesită mult timp.
Aceste expertize grafologice se fac în cazul fiecărui păgubit în parte. Concret, documentele pensionarilor sunt analizate criminalistic pentru a se confirma suspiciunile de fals. Mai exact, că cineva a semnat în locul lor.
Acest proces de expertizare criminalistică era realizat în proporție de 80% în vara anului trecut. Totuși, sunt și păgubiți care nici măcar nu au fost audiați.
Circuitul banilor care s-au evaporat
În vara anului 2016, numeroși localnici din Comănești s-au trezit că nu mai găsesc banii pe care îi știau depuși în conturile lor. Oamenii cotizau la casiera locală a CARP Suceava, Gheorghița Iuga, care era angajata asociației de întrajutorare a pensionarilor.
Gheorghița Iuga era o persoană cu o imagine bună în sat, contabilă la școala din localitate, și pe lângă serviciu mai era și casiera locală a CARP Suceava.
Sumele dispărute constau de regulă în rate la credite ori în depuneri curente, pe care oamenii le-au plătit, însă acestea nu au mai ajuns în casieria centrală a asociației nebancare.
Oamenii care au cerut explicații conducerii CARP Suceava au fost doar cel mult duși cu vorba. Se invocă faptul că este o anchetă penală în curs și se așteaptă finalizarea acesteia.
Cei care s-au adresat Poliției ori Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava au primit și ei răspunsuri șablon: „Dosarul penal se află în lucru la IPJ Suceava, Serviciul de Investigare a Criminalității Economice, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de articolul 295, aliniatul 1 și articolul 322 Cod Penal.”
Este vorba de infracțiunile de delapidare și de falsul în înscrisuri sub semnătură privată.
Fraudă cel puțin la fel de mare, după același tipar, tocmai din 2015
Cu un an înainte, în vara anului 2015, un caz similar s-a petrecut la Dărmănești. Și atunci, zeci de oameni au aflat că au datorii de zeci de mii de lei în urma unor împrumuturi pe care nu le-au făcut ori că economiile lor din fondurile depuse la Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor au dispărut peste noapte.
Nici în acest caz dosarul nu este trimis în instanță.
Elena Ladaniuc, din comuna Dărmănești, în calitate de casier al CARP Suceava – punct de lucru Dărmănești, este suspectată că în perioada 2011-2015 a întocmit în fals contracte de împrumut în numele unor membri sau nu a depus la fondul social cotizațiile achitate de membri. Prejudiciul calculat la un moment dat era de peste 330.000 de lei.
În ambele cazuri, fraudele s-au comis de-a lungul unor perioade lungi de timp, iar casierele au profitat de faptul că nu au fost controlate strict și periodic de forurile superioare ale casei de ajutor reciproc. Altfel, nu se explică de ce „găurile” din gestiune au fost sesizate când deja paguba era foarte mare. În aceste condiții întrebarea care se pune este dacă vinovații pentru situația în care s-a ajuns nu sunt mai mulți.
O parte dintre păgubiți au făcut plângeri penale individuale față de casiere ori au deschis acțiuni în instanță, însă acestea stagnează atâta timp cât există dosare penale în lucru.