Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Infracţiunile din sfera economică se dovedesc a fi, de multe ori, un adevărat blestem tocmai pentru părţile vătămate, care trăiesc drama de a vedea cum se scurg ani de zile fără ca cei vinovaţi să fie traşi la răspundere. Un caz aparte prin numărul mare al păgubiţilor este cel al câtorva zeci de pensionari, membri ai Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor (CARP) Suceava, din localităţile Dărmăneşti şi Comăneşti.
În anii 2015 şi 2016, banii oamenilor s-au „pierdut” între casierele din teren şi sediul CARP Suceava, astfel că oamenii au rămas păgubiţi, cel puţin până acum.
Ce răspunsuri au primit puţinii păgubiţi care mai speră să-şi recupereze banii
Puţinii păgubiţi care nu şi-au luat gândul de la bani şi se mai interesează de stadiul dosarelor penale sunt plimbaţi între Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava şi Poliţia Economică, care le comunică cel mult că dosarele sunt în lucru.
Unii, mai curajoşi, au făcut şi acţiuni în instanţă, solicitându-le judecătorilor să dispună măsuri pentru finalizarea anchetelor. Recent, la finele anului trecut, Judecătoria Suceava a respins acţiunea prin care unul dintre păgubiţi a contestat durata procesului penal. Acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată, iar reclamantului i s-a comunicat că există un dosar reunit în cadrul căruia se fac cercetări
Expertize grafologice
Anul trecut, reprezentanţii poliţiei judeţene transmiteau că anchetele sunt în faza expertizelor grafologice, o procedură care este anevoioasă şi necesită mult timp.
Aceste expertize grafologice se fac în cazul fiecărui păgubit în parte. Concret, documentele pensionarilor sunt analizate criminalistic pentru a se confirma suspiciunile de fals. Mai exact, că cineva a semnat în locul lor.
Acest proces de expertizare criminalistică era realizat în proporţie de 80% în vara anului trecut. Totuşi, sunt şi păgubiţi care nici măcar nu au fost audiaţi.
Circuitul banilor care s-au evaporat
În vara anului 2016, numeroşi localnici din Comăneşti s-au trezit că nu mai găsesc banii pe care îi ştiau depuşi în conturile lor. Oamenii cotizau la casiera locală a CARP Suceava, Gheorghiţa Iuga, care era angajata asociaţiei de întrajutorare a pensionarilor.
Gheorghiţa Iuga era o persoană cu o imagine bună în sat, contabilă la şcoala din localitate, şi pe lângă serviciu mai era şi casiera locală a CARP Suceava.
Sumele dispărute constau de regulă în rate la credite ori în depuneri curente, pe care oamenii le-au plătit, însă acestea nu au mai ajuns în casieria centrală a asociaţiei nebancare.
Oamenii care au cerut explicaţii conducerii CARP Suceava au fost doar cel mult duşi cu vorba. Se invocă faptul că este o anchetă penală în curs şi se aşteaptă finalizarea acesteia.
Cei care s-au adresat Poliţiei ori Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava au primit şi ei răspunsuri şablon: „Dosarul penal se află în lucru la IPJ Suceava, Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute de articolul 295, aliniatul 1 şi articolul 322 Cod Penal.”
Este vorba de infracţiunile de delapidare şi de falsul în înscrisuri sub semnătură privată.
Fraudă cel puţin la fel de mare, după acelaşi tipar, tocmai din 2015
Cu un an înainte, în vara anului 2015, un caz similar s-a petrecut la Dărmăneşti. Şi atunci, zeci de oameni au aflat că au datorii de zeci de mii de lei în urma unor împrumuturi pe care nu le-au făcut ori că economiile lor din fondurile depuse la Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor au dispărut peste noapte.
Nici în acest caz dosarul nu este trimis în instanţă.
Elena Ladaniuc, din comuna Dărmăneşti, în calitate de casier al CARP Suceava - punct de lucru Dărmăneşti, este suspectată că în perioada 2011-2015 a întocmit în fals contracte de împrumut în numele unor membri sau nu a depus la fondul social cotizaţiile achitate de membri. Prejudiciul calculat la un moment dat era de peste 330.000 de lei.
În ambele cazuri, fraudele s-au comis de-a lungul unor perioade lungi de timp, iar casierele au profitat de faptul că nu au fost controlate strict şi periodic de forurile superioare ale casei de ajutor reciproc. Altfel, nu se explică de ce „găurile” din gestiune au fost sesizate când deja paguba era foarte mare. În aceste condiţii întrebarea care se pune este dacă vinovaţii pentru situaţia în care s-a ajuns nu sunt mai mulţi.
O parte dintre păgubiţi au făcut plângeri penale individuale faţă de casiere ori au deschis acţiuni în instanţă, însă acestea stagnează atâta timp cât există dosare penale în lucru.
