Cum a fost anchetat şi târât aiurea în procese un fost şef al Poliţiei Suceava

În aprilie 2014, presa locală şi naţională anunţa că adjunctul de la acea vreme al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Suceava, comisarul-şef Ioan Crap, este vizat şi pus sub acuzare într-un dosar penal instrumentat de structura locală a Direcţiei Naţionale Anticorupţie. După aproape cinci ani de anchete şi procese, două instanţe de judecată au dat acelaşi verdict în privinţa ofiţerului: nevinovat.

De altfel, comisarul-şef Ioan Crap a susţinut de la bun început că nu a comis nici o infracţiune şi că dosarul care i s-a însăilat pe genunchi a avut doar scopul de a-l elimina din sistem. Afirmaţiile sale şi-au găsit acoperirea recent, când Curtea de Apel Suceava a confirmat soluţia Tribunalului Suceava, prin care fostul şef, dar şi adjunct al IPJ Suceava a fost achitat.

Ioan Crap a fost judecat şi achitat pentru infracţiunea de folosire sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată.

Ofiţerul a fost acuzat că în perioada 2010-2014 ar fi încasat ilegal subvenţii în valoare de 86.697 de lei pentru cele 38 de hectare de teren pe care le deţine împreună cu soţia sa în judeţul Botoşani. Fostul şef al Poliţiei Suceava a fost acuzat de procurorii DNA Suceava că nu deţinea în proprietate terenurile respective şi ca atare nu putea beneficia de subvenţiile europene.

„Simpla cerere de acordare subvenţii nu poate conduce automat la obţinerea acestor subvenţii”

În martie 2018, Tribunalul Suceava a dat prima soluţie, de achitare, aceasta fiind menţinută şi în luna ianuarie a acestui an de către Curtea de Apel Suceava. Motivarea instanţei de judecată este cât se poate de limpede.

„Analizând global actul de sesizare din prezenta cauză, instanţa constată că ce i se impune inculpatului cu titlu de infracţiune nu poate fi reţinut. Astfel, se constată că simpla cerere de acordare subvenţii nu poate conduce automat la obţinerea acestor subvenţii. În cazul acestei cereri unice de plată pe suprafaţă, precum cele din prezenta cauză, consecinţa juridică a formulării sale este un potenţial drept de a obţine subvenţiile dacă se depun documentele necesare şi dacă după verificare de către funcţionarii competenţi îndeplineşte condiţiile legale. Nu poate fi analizată cererea unică de plată pe suprafaţă ca o declaraţie pe proprie răspundere în care, pe baza ei şi independent de documentaţia depusă şi controalele ulterioare efectuate pot fi obţinute subvenţiile din moment ce legiuitorul nu i-a atribuit astfel de efecte juridice”, se arată în motivarea instanţei de judecată.

„Instanţa nu regăseşte nici o acţiune intenţionată a inculpatului”

Practic, judecătorii a două instanţe de judecată au ajuns la aceeaşi concluzie, şi anume că în declaraţiile depuse de Ioan Crap pentru acordarea de subvenţii au existat şi erori, dar nici pe departe ceea ce au susţinut procurorii DNA Suceava în rechizitoriu.

„Într-adevăr, inculpatul a depus o serie de înscrisuri inexacte în vederea obţinerii de fonduri europene, dar intenţia sa nu a fost una frauduloasă. Se reţine că în cauză nu s-a denaturat actul în sine, respectiv inculpatul nu a prezentat o altă situaţie de fapt, ci la baza lor documentele pot fi analizate din perspectiva existenţei unei încălcări a normelor legale care reglementează obţinerea de fonduri europene. În acest sens, instanţa nu regăseşte nici o acţiune intenţionată a inculpatului în momentele prezentării documentaţiei la APIA pentru ca acesta să obţină fraudulos sumele de bani cu titlu de subvenţii”, se mai menţionează în motivarea judecătorilor suceveni.

„Nu s-a stabilit, şi nici măcar acuzarea nu a indicat, care ar fi activitatea dolosivă, intenţionată, conştientă, voluntară a inculpatului”

În acelaşi act de motivare al soluţiei de achitare se mai arată că actele greşite nu au fost depuse intenţionat, iar Ioan Crap nu avea de unde să cunoască acele date.

„Pentru toate încălcările reţinute, respectiv depunerea unor antecontracte de vânzare-cumpărare, depunerea unor contracte de arendă expirate pentru o anumită perioadă, ori folosirea vechiului amplasament urmare a contractului de schimb, din actele dosarului nu rezultă intenţia sa deliberată în a comite infracţiunea reţinută. Poate fi reţinută o lipsă de diligenţă în a reînnoi contractele de arendă ori a demara mai repede acţiunea având ca obiect o hotărâre care să ţină loc de contract de vânzare-cumpărare, dar de la lipsa sa de diligenţă până la a se reţine comiterea acestei infracţiuni este o diferenţă majoră, având în vedere şi aspectul, potrivit probelor administrate, că în fapt toate aceste terenuri au fost utilizate sub diferite forme de inculpat împreună cu familia sa. Aşa cum s-a arătat, din probele administrate, nu s-a stabilit, şi nici măcar acuzarea nu a indicat, care ar fi activitatea dolosivă, intenţionată, conştientă, voluntară a inculpatului de a determina prin aceasta obţinerea de fonduri europene”, mai spun judecătorii suceveni.

Ioan Crap: „Cei care fac adevărate <trăsnăi> din interpretarea legislaţiei să înveţe ceva din această motivare”

Comisarul-şef Ioan Crap a comentat decizia instanţelor de judecată, despre care crede că reflectă realitatea şi denotă că dosarul a fost analizat cu atenţie şi responsabilitate.

„Chiar dacă aş putea fi acuzat de subiectivism, nu se poate să nu remarc faptul că această motivare a instanţei de judecată, în raport cu rechizitoriul, este o lucrare ştiinţifică, din care cu toţii avem de învăţat, inclusiv cei care fac adevărate <trăsnăi> din interpretarea legislaţiei specifice accesării fondurilor europene şi nu numai”, a declarat Ioan Crap.

Fostul şef al IPJ Suceava şi-a exprimat intenţia de a cere daune morale pentru aceşti aproape cinci ani în care a fost în centrul opiniei publice, iar acuzaţiile care i s-au adus au fost de fapt un „balon de săpun”.

Alte dosare importante în care DNA Suceava a dat chix

Chiar dacă soluţia nu este definitivă, se anunţă un nou eşec marca DNA Suceava. Această achitare vine după alte dosare în care un anumit procuror al acestei structuri a gafat lamentabil. Comisarul-şef Cristian Macsim, fostul şef al SIPI Suceava, care a şi fost reţinut pentru o perioadă de 24 de ore şi a fost pus la dispoziţie după începerea urmăririi penale, a aflat după doi ani de cercetări că s-a dispus clasarea în dosarul în care era inculpat. Tot clasare au primit şi poliţiştii subcomisar Marius Ciotău, agent-şef principal Ilie Pârghie şi agent-şef principal Constantin Chichiriţă, toţi de la Secţia de Poliţie Rurală Gălăneşti. Soluţia de clasare a fost dată de un procuror de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava, după ce dosarul a fost trimis de DNA Suceava către această structură. Trebuie menţionat că dosarul care-i privea pe şeful SIPI Suceava şi pe cei trei poliţişti de la Gălăneşti a fost unul comun, dar ulterior o parte a fost disjuns.

Un alt dosar care s-a finalizat cu o clasare l-a vizat pe Florin Sinescu, la data demarării anchetei prefect al judeţului Suceava. Şi în acest caz s-a lăsat cu o reţinere pentru o perioadă de 24 de ore, pentru ca în final toate acuzaţiile să cadă una câte una.

Iar lista se încheie cu colonelul Lucian Solcan, de la Serviciul de Protecţie şi Pază Suceava, anchetat şi pus sub acuzare de aceeaşi structură a DNA Suceava, în condiţiile în care o eventuală anchetă în ceea ce-l priveşte putea fi derulată doar de Secţia Parchetelor Militare din cadrul structurii centrale a DNA. Şi în acest caz soluţia finală a fost de clasare a acuzaţiilor.