Proiecţiile solare de la Pătrăuţi, descoperite de preotul Herea, au stârnit interesul fizicienilor de marcă din România

Proiecţiile solare descoperite de preotul Gabriel Herea în biserica monument UNESCO de la Pătrăuţi, prezentate la sfârşitul săptămânii trecute într-un seminar la Institutul de Fizică Atomică (IFA) de la Măgurele, au captat interesul elitei fizicienilor din România. Unice în lume, din ceea ce se ştie până acum, pentru că se petrec la ambele solstiţii şi echinocţii şi acoperă toate simbolurile creştine legate de Iisus, de la Naştere până la Înviere, proiecţiile solare deschid un larg câmp de cercetare pentru astronomi, arhitecţi, istorici, istorici de artă etc.

Directorul IFA, dr. Florin Buzatu, ne-a declarat, ieri, că a fost impresionat de proiecţiile solare de la biserica din Pătrăuţi din vara anului trecut, când a vizitat ca turist biserica, iar preotul Herea, fără să ştie cu cine vorbeşte, i le-a prezentat la faţa locului. Dr. Buzatu a arătat că observaţiile preotului urmează rigoarea ştiinţifică, urmând aceeaşi metodă de observaţie, aceleaşi înregistrări şi aceeaşi monitorizare de-a lungul cercetării. „Legătura dintre aceste fenomene şi interpretarea lor este foarte interesantă. A existat o ştiinţă, cum să construieşti în acest fel, care s-a pierdut poate între timp. Preotul Herea a reuşit să o descopere. Cei care au fost vineri la simpozion au arătat foarte mult interes şi apreciere. Entuziasmul şi perseverenţa preotului Herea ne-a impresionat”, a afirmat directorul IFA.

În opinia sa, cercetarea de la Pătrăuţi ar trebui extinsă pentru a afla dacă astfel de proiecţii se observă şi în alte locuri. „Ar fi ciudat să nu se fi manifestat şi în altă parte pentru că sigur experţii care au construit la Pătrăuţi şi-au exercitat cunoaşterea şi în alte locuri. Undeva au fost consemnate, planurile lor ar trebui să existe. Corelarea planurilor de construcţie cu fenomenele astronomice necesită o oarecare abilitate”, a afirmat fizicianul. Totodată, acesta spune că datorită descoperirii făcute de preotul Herea, „se deschid alte perspective de cercetare şi de interpretare” şi că „ar trebui o echipă multidisciplinară pentru a merge mai departe; este clar necesară o lărgire a echipei cu experţi din mai multe domenii. Noi am fost impresionaţi şi interesaţi, ne interesează clar subiectul.

Dacă sunt cercetători care se pot implica în astfel de studii, primul lucru este să se ştie, să se afle că există, şi noi asta am dorit să facem la IFA, să sprijinim creşterea impactului acestor cercetări”, a mai spus dr. Florin Buzatu.

Cei care au ridicat biserica în urmă cu peste 530 de ani „au deţinut ştiinţa relaţionării arhitecturii cu Soarele şi au dorit să o exploateze la maximum”

Printre cei care au audiat expunerea preotului Herea la Institutul de Fizică Atomică s-au numărat ministrul Cercetării şi Inovării, prof. univ. dr. Nicolae Hurduc, membru al Organizaţiei Europene pentru Cercetare Nucleară; dr. Sorin Zgură, directorul Institutului de Ştiinţe Spaţiale, doctor în Fizica Particulelor Elementare şi coordonator al grupului de Calcul Distribuit pentru Cercetări Ştiinţifice Spaţiu-Sol şi Aplicaţii; prof. dr. Emil Petrescu, decanul Facultăţii de Ştiinţe Aplicate, profesor la Departamentul de fizică al Universităţii Politehnice Bucureşti; Cornelia Anca Ghinescu, de la  Direcţia de integrare europeană şi cooperări internaţionale a Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică, din Ministerul Cercetării, coordonatori ai programelor de cercetare din ţară, precum şi elevi olimpici la fizică şi astrofizică.

În legătură cu perfecţiunea construcţiei bisericii de la Pătrăuţi şi corelarea construcţiei cu mişcarea Pământului în jurul Soarelui în anul 1487, când a fost ctitorită această biserică de voievodul Ştefan cel Mare, ministrul Cercetării, Nicolae Hurduc, a declarat pentru un post central de televiziune că „este de mirare cum, în lipsa unor sisteme de proiectare, de simulare pe computere, cum avem acum la dispoziţie, cei care au construit biserica să realizeze acele ferestre astfel încât lumina să se deplaseze în anumite zone transmiţând anumite simboluri”.

Menţionăm că preotul Gabriel Herea a prezentat la IFA fragmente din filmul documentar „Soarele Moldovei”, la care lucrează împreună cu Lucian Coţovanu, precum şi diagrame realizate de Tudor Cătălin Urcan, referitoare la proiecţii.

„Această comunicare îşi propune să aducă în atenţia cercetătorilor români observaţii asupra mai multor aliniamente ce se petrec între spaţii simbolice ale bisericii şi razele Soarelui, în zile importante ale calendarului bisericesc şi solar. Proiecţiile simbolice au fost descoperite între anii 2003 şi 2018 în biserica de la Pătrăuţi, iar fotografiile ce stau la baza acestei comunicări sunt rodul multor ore de monitorizare efectuate între anii 2016 şi 2018. În acest moment al cercetării avem curajul să afirmăm că dimensiunile şi formele bisericii de la Pătrăuţi au fost generate în deplină armonie cu mersul Soarelui pe bolta cerească”, a declarat preotul Herea.

Ceea ce demonstrează cercetarea preotului este că nimic nu a fost construit şi pictat întâmplător la Pătrăuţi, că ziditorii bisericii aveau cunoştinţe temeinice de matematică, fizică, astronomie, artă şi au dorit să obţină aceste proiecţii. Cum a spus preotul, cei care au ridicat biserica în urmă cu peste 530 de ani „au deţinut ştiinţa relaţionării arhitecturii cu Soarele şi au dorit să o exploateze la maximum, creând o <navă cosmică> aşa cum nu mai fusese construită niciodată”. 

Biserica "Sfânta Cruce” din Pătrăuţi este cea mai veche biserică păstrată dintre ctitoriile voievodului, cea mai veche biserică ortodoxă Monument UNESCO din România, cea mai veche biserică păstrată construită în stil moldovenesc, biserica cu cea mai veche pictură interioară şi exterioară din Moldova şi a făcut parte din ansamblul singurei mănăstiri de maici ctitorită de Ştefan cel Mare, destinată în special îngrijirii răniţilor din luptele purtate în preajma Cetăţii de Scaun a Sucevei.