Proiecțiile solare descoperite de preotul Gabriel Herea în biserica monument UNESCO de la Pătrăuți, prezentate la sfârșitul săptămânii trecute într-un seminar la Institutul de Fizică Atomică (IFA) de la Măgurele, au captat interesul elitei fizicienilor din România. Unice în lume, din ceea ce se știe până acum, pentru că se petrec la ambele solstiții și echinocții și acoperă toate simbolurile creștine legate de Iisus, de la Naștere până la Înviere, proiecțiile solare deschid un larg câmp de cercetare pentru astronomi, arhitecți, istorici, istorici de artă etc.
Directorul IFA, dr. Florin Buzatu, ne-a declarat, ieri, că a fost impresionat de proiecțiile solare de la biserica din Pătrăuți din vara anului trecut, când a vizitat ca turist biserica, iar preotul Herea, fără să știe cu cine vorbește, i le-a prezentat la fața locului. Dr. Buzatu a arătat că observațiile preotului urmează rigoarea științifică, urmând aceeași metodă de observație, aceleași înregistrări și aceeași monitorizare de-a lungul cercetării. „Legătura dintre aceste fenomene și interpretarea lor este foarte interesantă. A existat o știință, cum să construiești în acest fel, care s-a pierdut poate între timp. Preotul Herea a reușit să o descopere. Cei care au fost vineri la simpozion au arătat foarte mult interes și apreciere. Entuziasmul și perseverența preotului Herea ne-a impresionat”, a afirmat directorul IFA.
În opinia sa, cercetarea de la Pătrăuți ar trebui extinsă pentru a afla dacă astfel de proiecții se observă și în alte locuri. „Ar fi ciudat să nu se fi manifestat și în altă parte pentru că sigur experții care au construit la Pătrăuți și-au exercitat cunoașterea și în alte locuri. Undeva au fost consemnate, planurile lor ar trebui să existe. Corelarea planurilor de construcție cu fenomenele astronomice necesită o oarecare abilitate”, a afirmat fizicianul. Totodată, acesta spune că datorită descoperirii făcute de preotul Herea, „se deschid alte perspective de cercetare și de interpretare” și că „ar trebui o echipă multidisciplinară pentru a merge mai departe; este clar necesară o lărgire a echipei cu experți din mai multe domenii. Noi am fost impresionați și interesați, ne interesează clar subiectul.
Dacă sunt cercetători care se pot implica în astfel de studii, primul lucru este să se știe, să se afle că există, și noi asta am dorit să facem la IFA, să sprijinim creșterea impactului acestor cercetări”, a mai spus dr. Florin Buzatu.
Cei care au ridicat biserica în urmă cu peste 530 de ani „au deținut știința relaționării arhitecturii cu Soarele și au dorit să o exploateze la maximum”
Printre cei care au audiat expunerea preotului Herea la Institutul de Fizică Atomică s-au numărat ministrul Cercetării și Inovării, prof. univ. dr. Nicolae Hurduc, membru al Organizației Europene pentru Cercetare Nucleară; dr. Sorin Zgură, directorul Institutului de Științe Spațiale, doctor în Fizica Particulelor Elementare și coordonator al grupului de Calcul Distribuit pentru Cercetări Științifice Spațiu-Sol și Aplicații; prof. dr. Emil Petrescu, decanul Facultății de Științe Aplicate, profesor la Departamentul de fizică al Universității Politehnice București; Cornelia Anca Ghinescu, de la Direcția de integrare europeană și cooperări internaționale a Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică, din Ministerul Cercetării, coordonatori ai programelor de cercetare din țară, precum și elevi olimpici la fizică și astrofizică.
În legătură cu perfecțiunea construcției bisericii de la Pătrăuți și corelarea construcției cu mișcarea Pământului în jurul Soarelui în anul 1487, când a fost ctitorită această biserică de voievodul Ștefan cel Mare, ministrul Cercetării, Nicolae Hurduc, a declarat pentru un post central de televiziune că „este de mirare cum, în lipsa unor sisteme de proiectare, de simulare pe computere, cum avem acum la dispoziție, cei care au construit biserica să realizeze acele ferestre astfel încât lumina să se deplaseze în anumite zone transmițând anumite simboluri”.
Menționăm că preotul Gabriel Herea a prezentat la IFA fragmente din filmul documentar „Soarele Moldovei”, la care lucrează împreună cu Lucian Coțovanu, precum și diagrame realizate de Tudor Cătălin Urcan, referitoare la proiecții.
„Această comunicare își propune să aducă în atenția cercetătorilor români observații asupra mai multor aliniamente ce se petrec între spații simbolice ale bisericii și razele Soarelui, în zile importante ale calendarului bisericesc și solar. Proiecțiile simbolice au fost descoperite între anii 2003 și 2018 în biserica de la Pătrăuți, iar fotografiile ce stau la baza acestei comunicări sunt rodul multor ore de monitorizare efectuate între anii 2016 și 2018. În acest moment al cercetării avem curajul să afirmăm că dimensiunile și formele bisericii de la Pătrăuți au fost generate în deplină armonie cu mersul Soarelui pe bolta cerească”, a declarat preotul Herea.
Ceea ce demonstrează cercetarea preotului este că nimic nu a fost construit și pictat întâmplător la Pătrăuți, că ziditorii bisericii aveau cunoștințe temeinice de matematică, fizică, astronomie, artă și au dorit să obțină aceste proiecții. Cum a spus preotul, cei care au ridicat biserica în urmă cu peste 530 de ani „au deținut știința relaționării arhitecturii cu Soarele și au dorit să o exploateze la maximum, creând o «navă cosmică» așa cum nu mai fusese construită niciodată”.
Biserica „Sfânta Cruce” din Pătrăuți este cea mai veche biserică păstrată dintre ctitoriile voievodului, cea mai veche biserică ortodoxă Monument UNESCO din România, cea mai veche biserică păstrată construită în stil moldovenesc, biserica cu cea mai veche pictură interioară și exterioară din Moldova și a făcut parte din ansamblul singurei mănăstiri de maici ctitorită de Ștefan cel Mare, destinată în special îngrijirii răniților din luptele purtate în preajma Cetății de Scaun a Sucevei.
