Google
 
sâmbătă, 8 dec 2018 - Anul XXIII, nr. 276 (6986)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,7777 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,3149 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe Google+ Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Iulius Mall Suceava
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |  Trimite pe Yahoo MessengerMessenger |   11 imagini |   ø fişiere video

Ei sunt sucevenii din „Top 10” - 2018

La Conacul Domnesc din Şcheia au fost premiaţi aseară 10 suceveni care au făcut performanţă în domeniile în care activează, oameni care ar trebui să reprezinte repere ale societăţii de astăzi. 10 suceveni care fac lucruri deosebite pentru comunităţile din care fac parte şi care merită să fie daţi drept exemplu. 10 oameni cărora organizatorii Galei „Top 10 Suceveni” (Monitorul de Suceava, Camera de Comerţ şi Industrie Suceava, Federația Patronală a Întreprinderilor Mici și Mijlocii Suceava și Complexul Turistic „Conacul Domnesc”) le-au mulţumit organizând o gală pentru ei. Vedetele serii au fost ei, acei 10 suceveni pe care aproximativ 500 de oameni care au ales să participe la Gala de aseară i-au aplaudat cu căldură. Gala „Top 10 Suceveni” este un eveniment exclusiv caritabil, eveniment care promovează şi susţine performanţa.

Anul acesta, toţi banii care au rezultat din licitaţiile ce s-au organizat în cadrul evenimentului vor ajunge la Valentin Rusu, elev în clasa a XII-a, la Colegiul „Dragoş Vodă” Câmpulung Moldovenesc, orfan de ambii părinți, care își dorește să urmeze o facultate la Iași. Pe 1 ianuarie 2017, Valentin a rămas orfan de mamă. Anul acesta, în luna iunie, tatăl lui Valentin a făcut un infarct, la mii de kilometri de ţară, și a murit. Valentin a încercat pas cu pas să estompeze ţipătul disperării şi durerii din inimă şi să fie aşa cum îl ştie toată lumea: bun, puternic, generos, altruist. Are rezultate bune la învățătură, se implică în toate activităţile şcolare, educaţionale, face voluntariat, donează regulat sânge pentru a salva vieţi şi vrea să urmeze studiile superioare la Iaşi. Participanții la Gala „Top 10 Suceveni" 2018 pot face ca visul lui Valentin de a-și continua studiile să se împlinească. Organizatorii, dar și Valentin le mulțumesc tuturor oamenilor pentru implicarea și dăruirea de care au dat dovadă.


Cei 10 laureați ai Galei „Top 10 Suceveni”, ediţia a VII-a, merită să fie cunoscuţi şi apreciaţi, aplaudaţi nu doar de câteva sute de oameni, ci de un judeţ întreg și nu numai, aşadar vă invităm să faceţi cunoştinţă cu ei:

1. Luca Ciubotaru – Tânărul care înclină balanţa puterii către cetăţeni

Luca Ciubotaru este unul dintre tinerii care duc România mai departe, pentru care nemulţumirea trebuie să se transforme în acţiune, şi nu în resemnare. Luca a înfiinţat în 2017 grupul „Rădăuţiul civic”, o invitaţie de a ieşi din pasivitate, de a conecta idei, oameni şi resurse pentru a pune lucrurile în mişcare. „Pentru mine a fost un experiment care mi-a depăşit cu mult aşteptările. Am dat un apel în Rădăuţi, în mediul online, şi am zis că cine rezonează cu mine (avem aceleaşi valori şi vrem un Rădăuţi mai dezvoltat, cu o administraţie responsabilă şi transparentă), să vină să discutăm şi să ne cunoaştem”. Iar invitaţia lui Luca a rezonat cu valorile şi aspiraţiile altor rădăuţeni care au înţeles că un viitor mai bun nu se construieşte cu „să se facă”, ci cu ”eu pot să fac”. Şi s-au pus pe treabă. Prima întâlnire a grupului civic a adus şi primele rezultate. O tabără pentru câţiva copii de la Casa de tip familial „Universul Copiilor”. Ca o lecţie pentru autorităţile care au spus „Nu” finanţării iniţiativei, proiectul a fost premiat în cadrul Galei Tineretului din România, fiind pentru prima dată când un proiect din Rădăuţi ajunge în finala acestei competiţii. Iar cu optica potrivită, fiecare problemă de care ne lovim poate deveni o oportunitate de a transforma oraşul în bine. Aşa a fost şi cu proiectul pentru ecologizarea zonei Podul Vlădichii, practic poarta de intrare în Rădăuţi. Un alt proiect marca „Rădăuţiul civic” urmăreşte să redea rădăuţenilor lacul din parcul Alexadru Sahia, cândva un simbol al oraşului. Iar tot datorită grupului închegat de Luca, Rădăuţiul are şi o aplicaţie mobilă destinată atât locuitorilor oraşului, cât şi turiştilor care îi calcă pragul. Însă „Rădăuţiul civic” înseamnă mai mult de atât. Acţiuni de voluntariat, campanii de informare, de donare de sânge, programe de mentorat pentru copiii fără familie, promovarea municipiului şi a istoriei acestuia. La 22 de ani, în 2014, Luca Ciubotaru era numit Cetăţean de Onoare al municipiului Rădăuţi, distincţie pe care i-a oferit-o şi comuna Bilca. Tot în 2014 a fost desemnat delegat de Tineret la Organizaţia Naţiunilor Unite.

 

2. Vasile Oşean, voinţă şi patriotism pe o barcă din mijlocul Atlanticului

Să traversezi Atlanticul la bordul unui vapor se poate numi o aventură. Dar să treci Oceanul într-o barcă, propulsată doar de braţele a patru oameni care vâslesc prin rotaţie, pare de-a dreptul o nebunie. Unul dintre aceşti temerari vine din Fălticeni, de pe malurile Şomuzului, iar împreună cu colegii de cursă a reuşit minunea: a traversat Atlanticul, şi nu oricum, ci stabilind un record în materie, respectiv în 38 de zile, 14 ore şi 32 de minute.

Pentru Vasile Oşean, frumosul nebun din barca Atlantic4, a fost un vis împlinit. Şi nu a vâslit doar pentru a-şi demonstra că se poate, ci din mai multe motive. Vasile şi colegii săi de barcă şi-au propus să adune 500.000 de lei pentru un centru socio-medical de la Adunaţii-Copăceni, în judeţul Giurgiu, ceea ce s-a şi întâmplat.

„A fost un proiect de ţară, şi nu întâmplător am ales ca finişul cursei să fie în 2018, anul Centenarului Unirii, un an foarte important pentru România. Pe tot parcursul cursei am descoperit patriotismul din mine, iar în momentul în care mă uitam şi vedeam că pala cu care vâslesc e vopsită în tricolor, că am la mână o brăţară pe care scrie România 100, mi-am dat seama că aceasta este motivaţia mea intrinsecă”, a spus Vasile Oşean.

Iar cursa de 5.000 de kilometri de traversare a Oceanului Atlantic nu a fost deloc simplă şi nici lipsită de obstacole. Valuri înalte cât un bloc cu patru etaje şi accidente care i-au lăsat urme adânci pe corp au fost doar câteva din episoadele acestei curse.

În timp ce Vasile înfrunta pericolul pe întinderea nesfârşită de apă, acasă, cei apropiaţi se rugau ca totul să se termine cu bine. Şi s-a terminat, iar bucuria a fost una imensă.

Dar pentru Vasile Oşean aceasta este doar o bornă dintr-un lung şir de proiecte. Anul viitor va pleca în Patagonia, într-o altă cursă extremă, de această dată pe uscat, iar scopul este acela de a aduna bani pentru funcţionarea Centrului socio-medical de la Adunaţii-Copăceni.

 

3. Bermas, singura supravieţuitoare dintre cele peste 120 de fabrici de bere din România

O fabrică, un colectiv unit și muncitor și o conducere cu iniţiativă, care a găsit întotdeauna soluţiile menţinerii pe o piaţă concurenţială acerbă. Fabrica de Bere Suceava sau Bermas, cum este cunoscută astăzi, este singura care s-a încăpăţânat să reziste pe piaţă, în condiţiile în care alte peste 120 de asemenea fabrici de bere din România au dispărut, una câte una, după 1990. Responsabili pentru menţinerea fabricii pe vechea structură sunt cei care au lucrat de-a lungul timpului acolo și lucrează și astăzi, precum și cei care au îndrăgit gustul berii ”de acasă” și prin consum au asigurat continuitatea producţiei. Această  rodnică cooperare a făcut ca în fiecare an, pe poarta fabricii să iasă peste 25 de milioane de sticle de bere din sortimentele Suceava, Bermas, Călimani și renăscuta marcă de suflet, Solca. După ce majoritatea fabricilor de pe platforma industrială a Sucevei au dispărut una câte una în ultimii zeci de ani, nu putem privi decât cu mirare și admiraţie spre cele care au rezistat timpului, între ele numărându-se și fabrica de bere Bermas. De la managerul fabricii, Elena Anisoi, am aflat că cel mai important lucru în menţinerea calităţii berii este utilizarea procedeului clasic de fabricare, care folosește malţul, conurile de hamei și fermentarea berii în două etape, care durează 42 de zile. În afara drojdiei de fermentare aduse din Germania, reţeta care dă savoare berii sucevene folosește malţul produs în fabrică, „oarzele” folosite fiind cumpărate de la ferme din Suceava și judeţele învecinate, hameiul provenind din ferme cu tradiţie din zona Ardealului. Un alt ingredient important pentru gustul berii îl reprezintă apa captată din izvoarele subterane din Berchișești, curată bacteriologic. În al doilea rând, berea produsă de Bermas se vinde numai în ambalaje de sticlă și la keg (la butoi), care îi păstrează calităţile. Una dintre particularităţile care fac conducerea fabricii cu atât mai merituoasă este menţinerea capitalului românesc, acţionari majoritari, adică peste 60%, fiind salariaţii și foștii salariaţi.

 

4. Horațiu Silviu Ilea – tânărul păstrător al tradițiilor

La doar 29 de ani, tânărul bucovinean Horațiu Silviu Ilea, originar din Câmpulung Moldovenesc, este considerat unul dintre cei mai buni etnografi din România, expertiza sa fiind solicitată atât în țară, cât și în străinătate. Pasionat de tradițiile populare, Silviu Ilea poartă și acum cu mândrie, oriunde merge, costumele populare din Bucovina, dar și din alte zone istorice ale țării, uimind oamenii din București, unde își desfășoară activitatea, în cadrul Muzeului Țăranului Român, cât și pe cei pe care îi întâlnește prin deplasările sale la expoziții și alte evenimente, unde este solicitată prezența sa.

În inima Bucureștiului cosmopolit, îmbrăcat cu portul tradițional, cu mustățile fercheș răsucite-n aer, tânărul bucovinean, care și-a dedicat viața pentru studierea și promovarea valorilor autentice românești, atrage privirile mai ceva ca un magnet fierul.

Pasiunea sa l-a îndrumat și spre meseria pe care o are, deși părinții doreau să meargă la Medicină. În vreme ce majoritatea oamenilor aleargă după modernitate, Silviu luptă pentru păstrarea și promovarea valorilor tradiționale, redescoperind rădăcinile noastre culturale.

Meseria și pasiunea sa i-au purtat pașii în toate regiunile istorice ale României, dar și peste hotare, peste tot, inclusiv la Istanbul, singurul oraș din lume construit pe două continente, fiind prezent cu hainele tradiționale pe care le poartă cu mândrie.

Expertiza sa a fost solicitată în privința unei faimoase picturi semnate în 1882 de  artistul american Frederick Arthur Bridgman, afișată în Muzeul de Arte din Boston cu titlul „Armenian Lady" („Armeanca”).

Acum, tabloul figurează cu titlul original, „Romanian Lady" („Românca”).

Colaborarea dintre Google și Muzeul Național al Țăranului Român, la lansarea unei expoziții virtuale - Google Arts & Culture, i-a dat ocazia să pună portul popular românesc pe harta mondială a modei.

Silviu deține și o impresionantă colecție de costume tradiționale și alte articole din viața de zi cu zi a strămoșilor noștri, pe care a documentat-o amănunțit, pentru a le cunoaște obiceiurile și filozofia de viață.

 

5. Edi Pădurariu, performanţă pe „frontul” de 64 de pătrăţele

Edward Mihai Pădurariu, un împătimit al “luptei” de pe tabla cu 64 de pătrăţele, este, la cei 14 ani ai săi, cel mai bine cotat adolescent sucevean din peisajul şahului românesc.

Edi este cel mai tânăr sucevean care deţine titlul de candidat de maestru, un salt important din cariera unui şahist, pe care doar câţiva puşti de vârsta lui, din întreaga ţară, au reuşit să-l facă.

Iar Edi are toate calităţile pentru a ajunge şi mai departe în sportul minţii, pe care îl studiază de la 5 ani şi un pic, când tatăl său i-a arătat primele mutări. A început să joace cu tot mai mult tact, astfel că era evident că şahul nu putea rămâne doar un simplu hobby.

„Am văzut că îmi place şi am vrut să avansez şi să fiu antrenat de un profesor. Primul care m-a pregătit în şah a fost domnul Victor Teodoriu, profesor de matematică, iar ulterior a fost prof. Marian Culapov”, a mai mărturisit Edi.

„De departe Edi a fost cel mai bun elev al meu şi ca dovadă stau rezultatele lui. Din toată cariera mea de antrenor, de 22 de ani, de departe a fost cel mai bun produs al meu şi cred eu şi al şahului sucevean”, a arătat, la rândul său, prof. Marian Culapov.

De la şapte ani, Edi nu a ratat nici un campionat naţional, întreceri care l-au propulsat şi la campionate europene sau mondiale.

Palmaresul tânărului este unul impresionant, mărturie fiind trofeele şi cupele, mănunchiul gros de medalii sau „ceaslovul” de diplome obţinute la concursuri naţionale şi internaţionale.

În prezent, Edi se antrenează pe Skype cu Gabriel Mateuţă, din Bucureşti, maestru internaţional care pregăteşte elevi din toată lumea.

„Edi e un jucător care poate să facă faţă la seniori foarte bine şi a dovedit asta în turneele Open unde participă atât juniori, cât şi seniori. A avut multe rezultate împotriva unor jucători mai bine clasaţi din punct de vedere al coeficientului ELO”, spune Mateuţă. 

Din 2012, Edi este legitimat la Şah Club Galaţi, un club particular, unde a avut parte de susţinere permanentă. I-ar fi plăcut să reprezinte Suceava în cadrul competiţiilor la care participă, însă la Galaţi cultul pentru jocul de şah este foarte bine consolidat, iar nivelul de performanţă este unul care-i permite lui Edi să se pregătească la standarde înalte.

 

6. Ștefan Rusu, cel mai titrat luptător român din toate timpurile

Unul dintre cei mai mari sportivi pe care i-a avut România vreodată, cu performanțe comparabile cu ale unor legende ca Nadia Comăneci sau Ivan Patzaichin, trăiește la Rădăuți, departe de faima de vedetă pe care ar merita-o din plin.   

Ştefan Rusu este cel mai titrat luptător pe care l-a avut vreodată România, medaliat olimpic de trei ori la rând, un  nume care a dominat luptele greco-romane mondiale timp de 11 ani. 

Primul contact cu luptele greco-romane l-a avut înainte de a împlini 9 ani. O selecție făcută la Rădăuți pentru lupte l-a adus pentru prima dată în contact cu acest sport. Evoluția a fost fulminantă. La 13 ani a fost selecționat prima dată la lotul național, iar la 17 ani a luat bronzul la seniori și primul titlu european.

Provenit dintr-o familie săracă, Rusu a luat fiecare zi ca pe o șansă imensă de a face ceva în viață

În 1976, la doar 20 de ani, Ștefan Rusu dădea lovitura la Jocurile Olimpice de la Montreal. Tânărul, foarte puțin cunoscut atunci, a ieșit vicecampion olimpic.

Patru ani mai târziu, la Jocurile Olimpice de la Moscova, Ștefan Rusu bătea tot și lua aurul olimpic. Cu o muncă extraordinară și cu o forță psihică rară, Rusu a urcat pe podium și la a treia olimpiadă, la Los Angeles, unde a luat bronzul.

Primul luptător român inclus în Hall of Fame!, la Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro din 2016, Ștefan Rusu are un palmares foarte greu de egalat: trei medalii olimpice, patru la campionate mondiale, opt la campionate europene, 13 ani la rând campion național.

Astăzi, trecut de 60 de ani, Ștefan Rusu continuă să trăiască pentru lupte.

 „Vreau să mă întreacă unul, dacă unul mă întrece eu îi cumpăr cea mai frumoasă mașină. Dar ca să mă întreacă  trebuie să doarmă în sală.... să muncească enorm și să îi placă ceea ce face”, spune Ștefan Rusu.

 

7. Daniel şi Adriana Pentiuc au adoptat trei fetiţe abandonate

O familie din Mitocu Dragomirnei a adoptat trei fetiţe abandonate, două dintre ele surori care se aflau pe lista copiilor greu adoptabili. Familia Daniel şi Adriana Pentiuc mai au o fetiţă împreună, Ioana, în vârstă de 12 ani, şi două fete majore, în vârstă de 23 de ani, Daniela şi Iustina, care provin din căsătoriile anterioare ale celor doi soţi.

Prima fetiţă adoptată, Mihaela, are aproape 4 ani şi este în familia Pentiuc de la vârsta de un an şi jumătate, iar surorile Daria, în vârstă de 6 ani, şi Larisa, în vârstă de 10 ani, au intrat în familia adoptatoare la începutul acestui an.

I-am întrebat pe soţii Daniel şi Adriana Pentiuc, căsătoriţi de 20 de ani, dacă sunt fericiţi cu locuinţa plină de fete. Mi-au răspuns că fericirea lor are chipul copiilor. Am vrut să le aflu povestea şi să descopăr ce i-a determinat să adopte trei copii abandonaţi. Mi-au spus că din totdeauna şi-au dorit să adopte un copil. Ei cred că în acest fel îi pot mulţumi lui Dumnezeu pentru că le-a dat mai mult decât şi-au dorit. Nu le-a fost mereu uşor. Nici acum nu le este. Au pornit de jos şi cu multe greutăţi. Au fost nevoiţi să plece la muncă în străinătate pentru a-şi face o casă. Le-a fost greu, dar au reuşit!

Am plecat de la familia Pentiuc cu convingerea că Ioana, un copil foarte rebel, Mihaela, o alintată şi o zvăpăiată, Daria, mult prea rezervată, şi Larisa, foarte maleabilă, un copil foarte matur, după cum le-a descris mama Adriana, sunt perlele, averea de care se pot bucura cei doi soţi. Şi nu se opresc aici. Deocamdată, vor să le ofere fetelor condiţii decente şi o educaţie bună. Le învaţă să facă Rai din ce au şi să nu râvnească după ce văd la alţii. Împărtăşesc împreună sentimente şi emoţii greu de descris şi nu spun nu, dacă, la un moment dat, destinul le va hărăzi un alt copil abandonat care are nevoie de o familie. Nimic nu este imposibil atunci când iubirea învinge şi din iubire se naşte sentimentul acela unic şi sincer de a dărui şi altora din puţinul sau preaplinul tău.

 

8. Starețul Melchisedec, omul care a redeschis drumurile spre Putna

Putna, poate cel mai important loc al spiritualității românești, a revenit din acest an pe harta feroviară a României. Este aproape o minune în condițiile în care CFR închide de ani buni liniile secundare.

Omul care a fost singurul care nu a renunțat și a bătut pe la uși înalte, chiar și când nimeni nu îi dădea vreo șansă, este starețul Mănăstirii Putna, Melchisedec Velnic. Este a doua reușită importantă a starețului la acest capitol, după ce în 2004 s-a zbătut și a reușit să obțină încadrarea șoselelor principale care duc spre Putna la rangul de drumuri naționale. 

Calea ferată spre Putna s-a redeschis la mijlocul lunii august, iar entuziasmul a fost unul general. Trenul a fost așteptat cu urale, de mulțimi de oameni, în mai toate stațiile.

Dovadă că starețul nu s-a înșelat este că automotoarele Desiro puse de CFR pe acest traseu circulă adesea pline, cu călători în picioare. Deja s-a decis suplimentarea numărului de curse.

Starețul s-a implicat și direct în sprijinirea căii ferate spre Putna. Biletul de tren este bilet de intrare la muzeul Mănăstirii Putna. Pelerini și grupuri masive de elevi vin la Putna cu trenul și vizitează gratuit și muzeul.

Crescut într-o familie profund ortodoxă, din satul Ceplenița-Iași, cu tatăl cântăreț bisericesc, absolvent de facultate de teologie ortodoxă și licențiat în teologie, tânărul cu numele de botez Mihai Velnic a venit la mănăstire în august 1989. Aici și-a găsit locul potrivit între monahi licențiați în teologie.

Chiar astăzi, 7 decembrie 2018, în ziua Galei "Top 10 Suceveni", starețul împlinește 26 de ani de când a fost ales în fruntea obștei de călugări de la Putna.

 

9. Întemeietorul neurochirurgiei la Suceava: dr. Anatolii Buzdugan

Primul neurochirurg din istoria spitalului din Suceava este un român din Basarabia, dr. Anatolii Buzdugan. A venit aici acum 18 ani, pe teren gol, cu intenţia de a înfiinţa o secţie de neurochirurgie.

Absolvent al Facultăţii de Medicină din Chişinău, dr. Buzdugan s-a specializat în neurochirurgie tot în Republica Moldova. A profesat în Chişinău şi Bălţi și a fost medic pe front, în Transnistria. A operat pacienţi împuşcaţi în cap, în coloană și tot ce a ajuns în spitalul de campanie, de pe câmpul de luptă.

În 1995, a venit la Iaşi pentru doctorat și aici unul dintre profesorii săi i-a spus că spitalul din Suceava vrea să înființeze secție de neurochirurgie. I s-a părut tentant, mai ales că mai crease una  similară, la spitalul din Bălți.

Așa că, la 37 de ani, în septembrie 2000, și-a luat rămas bun de la Basarabia şi Basarabia de la el și s-a mutat definitiv în România, la Suceava. Inițial a venit singur, doar cu cărți și două truse de neurochirurgie.

În primele luni a locuit în spital. Din rezerva nr. 29 s-a mutat cu trei zile înainte de Crăciunul anului 2000, când au venit la Suceava și soţia şi cei doi copii.  Trei ani a fost singurul medic din spital cu această specialitate. În următorii șapte ani, au fost doi.

În timp, doctorul Buzdugan i-a învățat pe suceveni că se pot opera cu succes de tumori ale creierului sau de hernie de disc aici, la ei acasă.

În cei 18 ani, de când operează în Spitalul de Urgenţă Suceava, din 4.000 de intervenţii la Neurochirurgie, 3.024 au fost realizate de el.

Spitalul a investit masiv în Neurochirurgie, mai ales în ultimii ani. Sala de operație este dotată la cele mai înalte standarde și oamenii vin cu încredere.

Cu perseverenţă, doctorul Buzdugan și-a construit visul de a înființa prima secție de neurochirurgie la Suceava.

În ciuda nenumăratelor oferte primite de la clinici din străinătate, a rămas aici. Are încă planuri mari, de dezvoltare a secției căreia îi este părinte.

 

10. Sofia Vicoveanca, o viață de om închinată muzicii populare

Pe 1 octombrie 2018, Sofia Vicoveanca a împlinit 59 de ani de când, așa cum îi place să spună, slujește cântecul popular. Născută pe 23 septembrie 1941, în comuna Toporăuți (Toporuica de astăzi), localitate aflată în apropiere de orașul Cernăuți (Ucraina), Sofia Vicoveanca a imprimat 13 discuri personale și 6 în colaborare, aproximativ 15 casete audio, 20 de CD-uri și 2 DVD-uri. A publicat trei volume de versuri - ”Dureri ascunse” (1996), ”Cu inima-n palme” (2004) și ”Taine în adânc păstrate” (2009), a jucat în opt filme de lung metraj și cinci de scurt metraj.

Ca o recunoaștere a activității sale în slujba muzicii populare românești, Sofiei Vicoveanca i-au fost decernate mai multe distincții, cum ar fi: "Meritul Cultural" clasa a IV-a (1973); Medalia "Tudor Vladimirescu" cl. I (1975); Medalia "Meritul Cultural" cl. I (1976); Crucea Națională "Serviciul Credincios" clasa a III-a (2002); Ordinul Național "Meritul Cultural" în grad de Mare Ofițer (2004) etc.

Președintele României Ion Iliescu i-a conferit artistei Sofia Vicoveanca, la 29 noiembrie 2002, Crucea națională "Serviciul Credincios" clasa a III-a, „pentru crearea și transmiterea cu talent și dăruire a unor opere literare semnificative pentru civilizația românească și universală”.  El i-a conferit la 7 februarie 2004 și Ordinul "Meritul Cultural" în grad de Mare Ofițer, Categoria D - "Arta Spectacolului", „în semn de apreciere a întregii activități și pentru dăruirea și talentul interpretativ pus în slujba artei scenice și a spectacolului”. 

Cu ocazia zilei Majestății Sale Regele Mihai, la 25 octombrie 2014, a primit din partea Casei Regale a Românei decorația Ordinul Coroana României în grad de cavaler.

De-a lungul activității sale s-a remarcat prin culegerea de folclor muzical din zona Bucovinei.

Sofia Vicoveanca a făcut cunoscută zona Bucovinei prin cântecele sale încărcate de emoții și stări ale țăranului bucovinean. A interpretat cântece de joc, balade, doine, cântece de leagăn, bocete, de dragoste, de dor, satirice, de nuntă, din ritualul de nuntă, de cătănie, de bătrânețe, colinde etc.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Ei sunt sucevenii din „Top 10” - 2018.
 Vizualizări articol: 8747 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 4.33/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 4.3 din 9 voturi
Ei sunt sucevenii din „Top 10” - 20184.359

Shopping City Suceava
Denis
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Optik Tataru - Servicii Optica Medicala Suceava
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Alte titluri din Local

Ştiri video

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Elia Studio - Salon de infrumusetare
Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei