Mesajul Cetății de Scaun a Sucevei, la celebrarea a 100 de ani de la Marea Unire, a fost transmis la Alba Iulia de o numeroasă delegație a județului Suceava, condusă de președintele Consiliului Județean, Gheorghe Flutur, alături de primarul Sucevei, Ion Lungu. După Sfânta Liturghie în Catedrala Reîntregirii și slujba de Te Deum, oficiate de patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Patriarhul Ierusalimului, IPS Teofil și un numeros sobor de preoți, delegația Sucevei a participat la mai multe momente solemne: citirea „Cuvântării lui Vasile Goldiș”, a „Rezoluțiunii Adunării Naționale”, a „Declarației de Unire” și soliile provinciilor românești.
Mesajul din Cetatea de Scaun a Sucevei, către Cetatea Alba Carolina, a fost citit de Gheorghe Flutur: „Cetatea de Scaun a Sucevei, gloria Moldovei medievale, împlinește astăzi 100 de ani și două zile de când a revenit la trupul Țării Mamă, România. La miezul zilei de 28 noiembrie 1918, în Sala Sinodală din Palatul Mitropolitan de la Cernăuți, Congresul General al Bucovinei hotăra «Unirea necondiționată și pe vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare, până la Ceremuș, Colacin și Nistru cu Regatul României»”, a spus Flutur, arătând că „întreg ținutul Cernăuților și cea mai veche parte din ținutul Sucevei, cu vechea cetate de la Suceava, cu gropinițele Descălecătorilor de la Rădăuți și cu însuși mormântul lui Ștefan cel Mare de la Putna” s-au întors „la sânul Patriei de care fuseseră despărțite la 1775”.
Ștefan cel Mare, Mihai Eminescu și Regele Ferdinand, evocați de Flutur la Alba Iulia
„Astăzi, 1 Decembrie 2018, Cetatea de Scaun a Sucevei și întreaga Bucovină se înclină în fața dumneavoastră, cei care sunteți prezenți aici, urmași ai făuritorilor Visului de Aur al Românității.
În acest ceas, al Centenarului Marii Uniri, de aici, din inima Ardealului, de la Alba Iulia, în fața urnelor cu pământ sfânt din toate părțile românești, noi, cei din capitala de glorie a Moldovei, nu ne putem gândi decât la Marele Voievod moldav Ștefan cel Mare și Sfânt, cel care, prin faptele sale, domnea în secolul al XV-lea peste destine române – moldovenești, muntenești și ardelenești.
Și astăzi, aici, credem că memoria istorică ne îndeamnă să ne amintim de cuvintele rostite de Regele Ferdinand la Putna, la 16 mai 1920: «Călcând pentru întâia oară pe pământul frumoasei Bucovine, readuse la sânul patriei mume, am socotit ca o sfântă datorie ca întâiul meu pas să se îndrepte spre acest locaș, atât de scump oricărei inimi românești, pentru a aduce umbrei Marelui Erou al Moldovei și al creștinătății, Ștefan cel Mare și Bun, prinosul de recunoștință națională și de adânc simțită slăvire din partea întâiului Rege al României întregite. Veacuri de restriște au înșirat an după an și au împletit o cunună de dureri și de suspin în timpul când țările românești căzuseră sub îndelungata robie turcească, dar mai cu deosebire de la dezlipirea acestei părți, celei mai vechi și frumoase a Moldovei, din trupul părintesc. Inimile românești rosteau numele Marelui Voievod plângând, pentru că mormântul său se afla pe pământ robit. Și atât de adâncă și de reală era această durere, că în anul 1871, la serbarea din Putna, marele nostru Eminescu cânta: «Durere!… și-i profundă când România plânge,/ Cu fruntea-nfășurată de doliu la mormânt;/ Durerea-i pretutindeni, durerea se răsfrânge/ În valea și Carpatul ce-i românesc pământ.»
Dar sufletul și-a făurit din icoana Eroului său simbolul de mângâiere și de nădejde a unor timpuri pe cari povestea le închipuise ca testament al lui Ștefan cel Mare: «Dumnezeul părinților voștri se va îndura de lacrămile fiilor săi și va ridica dintre voi pe aceia cari vă vor așeza iarăși în voinicia și puterea de mai înainte»”, a amintit șeful delegației sucevene, la Alba Iulia.
El a mai spus că, după Basarabia, după Bucovina, acum 100 de ani mai lipsea o piatră din trupul României: „Ardealul cu ținuturile din Ungaria locuite de români”, iar Marea Adunare de la Alba Iulia a adus-o, „încoronând marea operă de unire”.
„Noi, cei veniți astăzi din vechea Cetate de Scaun a Moldovei, de lângă lespedea Sfântului Voievod de la Putna, aducem dumneavoastră, celor din Cetatea Alba Carolina, de lângă Catedrala Încoronării, cu plecăciune, demnitate și respect, prinosul de recunoștință pentru înfăptuitorii unității noastre naționale, salutul nostru fratern și urarea: Trăiască România Centenară!”, a mai spus Gheorghe Flutur.
