Împlinirea a 100 de ani de la Unirea Bucovinei cu România a fost marcată, ieri, 28 noiembrie, printr-o ședință solemnă a Consiliului Județean Suceava. Evenimentul a avut loc în sala Ștefan cel Mare a Palatului Administrativ, ședința solemnă fiind condusă de șeful administrației județene, Gheorghe Flutur. La ședință au participat consilierii județeni, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, ÎPS Pimen, prefectul județului, Mirela Adomnicăi, primarul Sucevei, Ion Lungu, prorectorul Universității „Ștefan cel Mare”, Mihai Dimian, precum și parlamentarii Ioan Balan, Dumitru Mihalescul, Angelica Fădor, Bogdan Gheorghiu, Daniel Cadariu, Virginel Iordache, Maricela Cobuz, Alexandru Băișanu și Ilie Niță. La ședința festivă au participat și aproape toți primarii din județ, mulți dintre aceștia venind îmbrăcați în costume populare, dar și în uniforme militare, precum și reprezentanți ai organizațiilor de români din Diaspora, din Europa și SUA.
Flutur: „Bucovina a fost model și poate fi model”
Ședința solemnă a CJ Suceava a început la ora 12:00, ora la care s-a dat citirii, acum 100 de ani, Moțiunii Congresului Bucovinei de unire a Bucovinei cu țara. Festivitățile au debutat pe fundalul clopotelor din Bucovina, după care corul țărănesc din Capu Câmpului a intonat Imnul Național al României. Seria discursurilor a fost deschisă de Gheorghe Flutur, care a dat citirii Moțiunii Congresului General al Bucovinei, adoptată la data de 28 noiembrie 1918, în ședința care a avut loc în Sala Sinodală a Palatului Mitropolitan din Cernăuți. După 100 de ani de la citirea și adoptarea acestei moțiuni de unire a Bucovinei cu țara, președintele CJ Suceava a citit documentul cu lacrimi în ochi. La final, el a spus că „întâmpinăm Centenarul cu emoție, evlavie, smerenie și cu realizări”. Flutur a ținut să precizeze că din cei 100 de ani de la Unirea Bucovinei cu România, Bucovina a fost întreagă doar 21 de ani. „Este o realitate dureroasă a istoriei. Dar să gândim pozitiv și să sperăm mai departe”, a spus președintele CJ Suceava. El a ținut să le mulțumească tuturor celor care au lăsat „o amprentă frumoasă” asupra Bucovinei, amintind aici de instituții publice, primari, parlamentari, dar și foști președinți ai Consiliului Județean.
Gheorghe Flutur a ținut să sublinieze că în aceste momente de la Suceava trebuie transmis un semnal de unitate în toată țara. „Bucovina a fost un model și poate fi un model”, a subliniat Flutur.
El a arătat că la Centenar, județul Suceava are realizări, investiții și proiecte curajoase, amintind aici de modernizarea Spitalului Județean, de construcția unui nou ambulatoriu de specialitate, de obținerea autorizației integrate de mediu pentru depozitul ecologic de deșeuri de la Moara, dar și de dezvoltarea Aeroportului „Ștefan cel Mare”. Astfel, el a anunțat în premieră că a fost desemnat câștigătorul licitației pentru construcția unui nou terminal la aeroport, investiție de peste 12 milioane de lei și care ar trebui să fie terminată în un an și trei luni.
ÎPS Pimen și-a exprimat speranța că Biserica din Bucovina își va recăpăta proprietățile
În cuvântul său, arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, ÎPS Pimen, a subliniat faptul că împlinirea a 100 de ani de la Unirea Bucovinei și țara este un moment istoric extrem de important și în același timp a vorbit despre proprietățile Bisericii Ortodoxe din Bucovina în perioada ocupației austriece. ÎPS Pimen a spus că în împăratul Austriei a recunoscut și a respectat proprietățile bisericii, acestea fiind date în administrare Fondului Bisericesc Ortodox din Bucovina. Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților a spus că și comuniștii, când au desființat Fondul, au recunoscut că proprietarul acestor bunuri a fost Fondul Bisericesc. „Din păcate conducătorii țării de azi nu au recunoscut acest lucru, tăgăduind că Fondul a fost proprietar. Poate își vor reveni, dacă vor să recunoască că sunt români, bucovineni”, a mai spus ÎPS Pimen.
În timpul ședinței solemne au mai luat cuvântul reprezentanții bisericii catolice și armene, președintele PNL, Ludovic Orban, primarul Sucevei, Ion Lungu, deputatul Alexandru Băiașnu, căruia Gheorghe Flutur a ținut să-i mulțumească personal pentru Legea Bucovinei pe care acesta a inițiat-o, prorectorul Universității Suceava, Mihai Dimian, dar și reprezentanții comunităților de români din Ucraina și Republica Moldova și reprezentanții românilor din Diaspora. La finalul discursurilor acestora, președintele CJ Suceava le-a înmânat tuturor medalia „Bucovina 100”, emisă de Monetăria Statului.
Apel emoționant din partea românilor din Ucraina
Un moment emoționat a fost cel al discursurilor academicienilor din Cernăuți, Vasile Țărâțeanu și Alexandrina Cernov. În cuvântul său, Vasile Țărâțeanu a atras atenția asupra a ceea ce se întâmplă în Ucraina cu învățământul în limba română. ”Este dureros ce se face împotriva limbii române, împotriva drepturilor noastre ca identitate națională”. El a spus că în momentul de față în Ucraina mai sunt 62 de școli cu predare în limba română. La rândul său, academicianul Alexandrina Cernov a făcut un apel către România pentru a-i ajuta pe românii din Ucraina pentru a salva învățământul în limba română. „Școlile sunt supuse unui program foarte agresiv de ucrainizare. Au introdus ore bilingve, ceea ce înseamnă o asimilare treptată a tuturor școlilor noastre”, a atras atenția Alexandrina Cernov.
La finalul ședinței solemne, cuvântul de încheiere i-a aparținut șefului administrației județene, Gheorghe Flutur, care a ținut să amintească faptul că în acest An Centenar, în județul Suceava au fost realizate mai multe acțiuni de amploare. El a amintit de caravana „Zestrea Bucovinei”, care a poposit în orașele și municipiile din județ, acțiune în care a fost prezentată zestrea cu care această regiune a venit în momentul unirii cu România. Flutur a mai anunțat că în zilele următoare, la Alba Iulia va fi dezvelit un bust al unionistului Iancu Flondor, „ceea ce înseamnă o recunoaștere a acestor titani ai Unirii”.
Ședința solemnă a Consiliului Județean a fost urmată de o ceremonie de depunere de coroane și jerbe de flori la bustul unionistului Iancu Flondor, din apropierea Palatului Administrativ.
