Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Un bărbat în vârstă de 29 de ani, din Rădăuţi, a fost reţinut vineri de poliţiştii din cadrul Serviciului Investigaţii Criminale Suceava. Pe numele lui Petru Ionel Curelar exista un mandat european de arestare emis de Instanţa din Antwerp, Belgia, pentru comiterea a două infracţiuni de jaf organizat sau armat, conform legislaţiei belgiene.
Rădăuţeanul a fost prezentat Curţii de Apel Suceava care a decis să respingă ca nefondată propunerea de arestare a procurorilor. Totuşi, magistraţii suceveni au luat măsura controlului judiciar faţă de Petru Ionel Curelar pentru o perioadă de 30 de zile. În acest interval, suspectul trebuie să respecte o serie de obligaţii, respectiv să se prezinte în faţa organelor judiciare ce instrumentează prezenta cauză ori de câte ori este chemat, să informeze de îndată organul judiciar ce instrumentează prezenta cauză cu privire la schimbarea locuinţei, să se prezinte la Poliţia municipiului Rădăuţi, desemnată cu supravegherea sa, conform programului de supraveghere întocmit de aceasta sau ori de câte ori este chemat, să nu depăşească limita teritorială a judeţului Suceava decât cu încuviinţarea prealabilă a organului judiciar ce instrumentează prezenta cauză. Soluţia nu este definitivă şi poate fi contestată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Au obţinut prin înşelăciune despăgubiri între 25.000 şi 60.000 de lei
Curelar este trimis deja în judecată de anul trecut într-un dosar care vizează un numeros grup de persoane acuzate că au indus în eroare sau au încercat să inducă în eroare societăţi de asigurare, înscenând accidente rutiere pentru a obţine despăgubiri. Procurorii au trimis în judecată nu mai puţin de 16 inculpaţi, doi dintre ei având de răspuns pentru 18, respectiv 19 infracţiuni.
Ca mod de operare, sucevenii deţineau sau procurau autoturisme scumpe, de lux, deja avariate (mărcile BMW, Audi, Jaguar, Mercedes, Volvo), pe care le foloseau pentru a înscena accidente rutiere. Autoturismul vinovat de accident era de obicei o Dacie veche, de pe asigurarea RCA a căreia se încerca obţinerea de despăgubiri mari. Procurorii au identificat şapte cazuri în care inculpaţii au reuşit să obţină despăgubiri între 25.000 şi 60.000 de lei, cu precizarea importantă că tentativele de înşelăciune au fost în număr mult mai mare, însă responsabilii de la societăţile vizate au „mirosit” frauda.
Procurorii au explicat în rechizitoriu că majoritatea accidentelor au fost înscenate ca presupunând implicarea a două autovehicule, dar au fost identificate şi evenimente rutiere în care s-a declarat că au fost implicate trei autovehicule (pentru a justifica avarii în faţă şi în spate la autoturismul deja avariat) sau un singur autovehicul. Unul dintre autovehicule era cel scump, deja avariat, iar al doilea era autovehiculul „vinovat”, ieftin.
„Autoturismele deja avariate au fost prezentate în mod repetat unor societăţi de asigurare diferite, cerându-se despăgubiri pentru aceleaşi avarii prezentate de autoturisme, pretinzându-se însă, la fiecare societate de asigurare, că au fost produse în împrejurări diferite, în accidente rutiere diferite”, au explicat procurorii.
Frauda a atras atenţia: tamponări cu avarii mari, dar fără răniţi
Cazurile au intrat în atenţia organelor de urmărire penală în condiţiile în care pretinsele evenimente rutiere aveau loc în interiorul localităţilor, se soldau cu avarii majore ale autoturismelor, inclusiv daună totală uneori, însă nu existau victime şi martori oculari. Evenimentele rutiere au fost înscenate în diferite localităţi, majoritatea din zona Rădăuţi, dar şi în apropierea municipiului Fălticeni sau chiar în judeţul Iaşi.
Cel mai adesea, scenariul producerii accidentelor era acelaşi: efectuarea unei manevre bruşte de evitare a unei gropi sau a unui câine (de către şoferul autoturismului „vinovat”), cu consecinţa acroşării laterale a unui autovehicul aflat în depăşire (autoturismul care urma a beneficia de despăgubiri), care în urma impactului a părăsit partea carosabilă, a ajuns în şanţ, apoi a ricoşat într-un obstacol (copac, stâlp, parapet de beton), au explicat procurorii.
Un alt amănunt important care reiese din anchetă este că inculpaţii nu au acţionat în mod organizat, coordonaţi de un lider, ci doar s-au ajutat punctual unii pe alţii.
„În mare parte dintre evenimentele rutiere, inculpaţii nu au reuşit să inducă în eroare societăţile de asigurări, reprezentanţii acestora manifestând diligenţă şi efectuând verificări amănunţite înainte de a acorda despăgubiri. În alte cazuri, însă, inculpaţii au reuşit să fraudeze societăţile de asigurări, obţinând despăgubiri necuvenite consistente (25.000-60.000 de lei), sume care nu au fost recuperate şi cu care societăţile de asigurări s-au constituit părţi civile în prezenta cauză”, se mai arată într-un comunicat al Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava.
