Zeci de liceeni au efectuat, ieri, ora de istorie, la Sinagoga Gah din Suceava

Câteva zeci de elevi de la licee din municipiul Suceava au desfășurat, ieri, ora de istorie la Sinagoga Gah, cu ocazia Zilei Naționale de Comemorare a Holocaustului. Președintele Comunității Evreiești din Suceava, prof. Sorin Golda, le-a vorbit tinerilor despre semnificația acestei zile și despre istoria evreilor suceveni, cu accent pe deportările din Transnistria, din 9 octombrie 1941, care au decimat comunitatea evreiască din Bucovina. Cu această ocazie, liceenii suceveni au aflat că medicul voievodului Ștefan cel Mare a fost un evreu, că în Bucovina a existat o comunitate evreiască înfloritoare, care și-a lăsat amprenta asupra vieții culturale a zonei, și că la Cernăuți a fost un primar român, Traian Popovici, care în timpul celui de-al Doilea Război Mondial s-a opus politicii promovate de mareșalul Ion Antonescu și a salvat de la deportare și moarte sigură 20.000 de evrei, cu riscul propriei vieți. Pentru gestul său eroic, statul Israel i-a acordat după război titlul, medalia și diploma de „Drept între popoare”.

Prof. Golda a arătat că în Suceava mai sunt cinci supraviețuitori ai deportărilor din Transnistria, amintind că printre cei care au suferit această traumă se numără și celebrul scriitor Norman Manea. Totodată, președintele Comunității Evreiești din Suceava a menționat acțiunea de comemorare a 75 de ani de la deportări, când au fost amplasate plăci comemorative în gările din Suceava, Gura Humorului, Câmpulung, Rădăuți și Vatra Dornei, de unde au plecat trenurile de vite încărcate cu evrei bucovineni. „Pentru mine a fost o surpriză plăcută să văd că în gările din Suceava, Câmpulung și Gura Humorului există și acum câte o coroană de flori, în memoria celor care au avut de suferit atunci”, a declarat președintele Golda.

Manifestări de comemorare a victimelor Holocaustului, organizate la Muzeul Bucovinei

Pe lângă informațiile istorice, elevii de la colegiile „Ciprian Porumbescu” și „Ștefan cel Mare”  care au trecut ieri pragul sinagogii s-au arătat interesați să afle despre tradițiile și ritualurile religioase evreiești, precum și de pictura interioară.

„Ziua Porților Deschise” la Sinagoga Gah marchează evenimentul național dedicat comemorării victimelor Holocaustului și se adresează în primul rând elevilor, studenților și profesorilor de istorie.

Pentru ei este important să știe că în dimineața zilei de 9 octombrie 1941, prefectul județului Suceava a dat ordonanța de deportare a evreilor din Suceava, Ițcani și Burdujeni: "Evreii din oraș trebuie să predea imediat banii, aurul, pietrele prețioase, acțiunile și obligațiunile, precum și toate celelalte obiecte de valoare la Banca Națională și să se prezinte în aceeași zi, în Burdujeni, cu bagaj de mână asupra lor". Orice evreu care rămânea în oraș era condamnat la pedeapsa cu moartea.

Evreii au fost urcați în trenurile de vite și deportați în Transnistria, unde marea majoritate au și murit, ca urmare a bolilor și foametei. Puținii supraviețuitori s-au întors în Suceava în vara anului 1944.

Menționăm că tot cu ocazia comemorării victimelor Holocaustului, Muzeul Bucovinei a organizat ieri conferințe susținute de prof. Sorin Golda și muzeograful Cristina Slavic, din cadrul Serviciului Istorie a Muzeului Bucovinei. În cadrul manifestării a avut loc și proiecția filmului „Grădina speranței”,  povestea unei familii de polonezi care au salvat peste 300 de evrei.

La muzeu a fost deschisă și expoziția „Samaritenii din Markowa”, pregătită în limba română din inițiativa Institutului Polonez din București. Soarta cutremurătoare a familiei poloneze Ulma, care în timpul celui de-al Doilea Război Mondial a salvat evrei de la moarte, motiv pentru care împreună cu cei șase copii ai lor au fost împușcați de către ocupanții germani, poate fi cunoscută vizitând această expoziție.