Ziua Porților Deschise la Sinagoga Gah din Suceava, în data de 9 octombrie

Sinagoga Gah din municipiul Suceava va fi deschisă publicului larg marți, 9 octombrie a.c., cu ocazia Zilei Naționale de Comemorare a Holocaustului. Președintele Comunității Evreiești din Suceava, prof. Sorin Golda, a declarat, ieri, că „Ziua Porților Deschise” la Sinagoga Gah are loc pentru a marca evenimentul național dedicat comemorării victimelor Holocaustului. Sinagoga va fi deschisă în intervalul orar 9.00-13.00. Invitația de a veni să viziteze sinagoga în ziua de 9 octombrie este adresată în special tinerilor, elevi și studenți, dar și celorlalte categorii de populație.

Clădirea din centrul orașului a fost construită în anul 1870, într-o perioadă când comunitatea evreilor din Suceava avea un templu, opt case de rugăciune publică, o școală de Talmud Tora, o grădiniță ebraică, o bibliotecă și o sală de lectură.

În perioada interbelică, în oraș funcționau 10 sinagogi și un liceu evreiesc cu 25 de săli, situat pe locul actualei clădiri a Poștei. În 9 octombrie 1941, viața evreilor suceveni a luat un curs dramatic. În acea dimineață, prefectul județului Suceava a dat ordonanța de deportare a evreilor din Suceava, Ițcani și Burdujeni: "Evreii din oraș trebuie să predea imediat banii, aurul, pietrele prețioase, acțiunile și obligațiunile, precum și toate celelalte obiecte de valoare la Banca Națională și să se prezinte în aceeași zi, în Burdujeni, cu bagaj de mână asupra lor". Orice evreu care rămânea în oraș era condamnat la pedeapsa cu moartea.

După ora 13.00, proiecție de film, expoziție și conferință la Muzeul Bucovinei

Evreii au fost urcați în trenurile de vite și deportați în Transnistria, unde marea majoritate au și murit, ca urmare a bolilor și foametei. Puținii supraviețuitori s-au întors în Suceava în vara anului 1944.

După război, în cimitire erau mai mulți evrei decât în oraș. O parte dintre sinagogi au fost distruse în primii ani ai regimului comunist în România, singura care mai există astăzi fiind Sinagoga Gah. De asemenea, există cinci cimitire evreiești; cel de pe strada Parcului are circa 200 ani, iar cel de pe strada Alexandru cel Bun, în jur de 400 ani.

Despre ce s-a întâmplat cu comunitatea evreilor din Suceava vizitatorii vor putea afla în data de 9 octombrie de la prof. Golda și de la muzeograful Cristina Slavic din cadrul Serviciului Istorie al Muzeului Bucovinei, în cadrul unei manifestări organizate cu începere de la ora 13.00, în sala de conferințe a Muzeului Bucovinei. Tot aici va avea loc proiecția filmului „Grădina speranței”,  povestea Antoninei și a lui Jan Żabiński, care, în vila lor aflată pe terenul grădinii zoologice din Varșovia, au salvat peste 300 de evrei.

Participanții vor putea viziona și expoziția „Samaritenii din Markowa”, pregătită în limba română din inițiativa Institutului Polonez din București. Soarta cutremurătoare a familiei poloneze Ulma, care în timpul celui de-al Doilea Război Mondial a salvat evrei de la moarte, motiv pentru care împreună cu cei șase copii ai lor au fost împușcați de către ocupanții germani, poate fi cunoscută vizitând această expoziție.