Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Persoanele care locuiesc sau au fost în vacanţă în Italia, Grecia, Ungaria şi Serbia au interdicţie să doneze sânge vreme de 28 de zile de la sosirea în România, din cauza febrei cu virusul West Nile, care evoluează în aceste ţări. Directorul Centrului de Transfuzii Sangvine (CTS) Suceava, dr. Maria Pilat, a declarat, ieri, că în ultimele trei săptămâni au fost respinse de la donare, din acest motiv, aproximativ 10 persoane. ”Sunt întrebaţi încă de când ajung la noi dacă au călătorit în aceste ţări şi li se comunică faptul că 28 de zile nu pot dona, ca să nu stea degeaba”, a declarat dr. Pilat. De asemenea, nu pot dona nici persoanele care provin din judeţele din România în care au fost confirmate cazuri de boală, respectiv Galaţi, Brăila, Dolj, Olt, Vrancea şi Iaşi. Dr. Maria Pilat a mai spus că în România au fost confirmate, în perioada 2 mai - 7 august a.c., 23 de cazuri de boală West Nile şi, din păcate, unul dintre pacienţi, din Galaţi, a murit. În judeţul Suceava nu a fost înregistrat până acum nici un caz de infecţie cu acest virus.
Restricţiile la donare fac ca stocurile de sânge să fie „pe muche de cuţit”, după cum a afirmat şeful CTS. Cele mai puţine rezerve sunt la grupele B III şi AB IV şi la toate grupele cu Rh negativ. Dr. Pilat a mai spus că marţi va decide dacă, în perioada minivacanţei de Sf. Maria, 15-17 august, angajaţii CTS vor fi chemaţi la serviciu, măcar o zi, pentru a se asigura necesarul de sânge în spitale.
Precizăm că principala cale de transmitere a infecţiei cu West Nile este înţepătura de ţânţar. Perioada de incubaţie la om este între 3 şi 15 zile şi cele mai multe dintre cazuri evoluează fără simptome. La aproximativ 20% dintre oameni principalele simptome sunt asemănătoare gripei, bolnavii prezentând dureri de cap, stare de rău, febră şi vărsături. La 1% dintre cazuri pot apărea şi simptome neurologice, precum meningita sau meningoencefalita.
Toate cazurile suspecte de infecţie cu West Nile trebuie anunţate la DSP
Directorul DSP, dr. Cătălina Zorescu, a declarat că în cadrul acţiunii de supraveghere a meningitelor/meningoencefalitelor produse de virusul West Nile, implementată în România în urmă cu 20 de ani, sunt investigate suplimentar toate persoanele cu vârsta de 15 ani şi peste această vârstă ce prezintă febră şi simptome ale meningitei şi la care, în urma puncţiei lombare, lichidul cefalo-rahidian este limpede.
Chiar dacă în judeţul Suceava nu s-a înregistrat până acum vreun caz de infecţie cu virus West Nile, toate cazurile suspecte de îmbolnăvire sunt anunţate la DSP de către secţiile de boli infecţioase ale spitalelor. De la pacienţii suspecţi de îmbolnăvire se prelevează probe care se trimit pentru analiză la Institutului Cantacuzino din Bucureşti.
Din activitatea de prevenţie face parte evitarea expunerii la înţepătura de ţânţari şi protecţia cu îmbrăcăminte cu mâneci lungi şi pantaloni lungi, amplasarea de plase de protecţie la ferestre, dezinsecţia, desecarea băltirilor de apă din jurul gospodăriilor, îndepărtarea recipientelor de apă stătută şi a gunoiului menajer.
Institutul Naţional de Sănătate Publică(INSP) recomandă ca la acţiunile de combatere a ţânţarilor să se utilizeze substanţe chimice active pentru specia de ţânţar responsabilă de transmiterea viruşilor care provoacă boli grave. Este vorba despre ţânţarii din specia Aedes albopictus (ţânţarul tigru asiatic), care este vector inclusiv pentru virusul West Nile. Ţânţarul din specia Aedes albopictus a fost detectat în România în anul 2012, în Bucureşti, şi de atunci a fost identificat în fiecare vară. Potrivit site-ului Institutului Cantacuzino, acest ţânţar este adaptat mediului urban, înţeapă de regulă afară, în timpul zilei, la umbră, şi nu intră în locuinţe decât arareori. Zboară în general jos şi ”atacă” la nivelul picioarelor, iar înţepătura este foarte pruriginoasă - provoacă mâncărime intensă.
