Reabilitarea termică a blocurilor, cu doar 10% din costuri pentru proprietari, demarează de anul viitor

Zeci sau chiar sute de blocuri din municipiul Suceava ar putea intra anul viitor într-un nou program de reabilitare termică a clădirilor, cu finanţare majoritară de la bugetul de stat şi de la bugetul local, în vreme ce proprietarii vor avea de achitat 10% din costuri (contribuţie minimă obligatorie).

Recent, la Primăria Suceava a ajuns o adresă din partea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, prin care se solicită o listă a lucrărilor propuse spre finanţare în scopul creşterii eficienţei energetice a clădirilor construite în perioada 1950 – 1990.

“Am solicitat unui număr de 100 de asociaţii de proprietari care au în administrare imobile construite în perioada menţionată să ne transmită propunerile lor. 70% dintre asociaţiile de proprietari au răspuns apelului nostru de a veni cu propuneri concrete de blocuri care să fie incluse în programul de reabilitare termică. Din păcate, la noi nu s-a făcut nici o lucrare de acest gen pe fonduri europene, deşi erau disponibile sume mari. Este ultima şansă pentru suceveni să beneficieze de asemenea fonduri, de creştere a eficienţei energetice, plătind doar o mică parte din costurile totale”, a spus viceprimarul Marian Andronache.

Oportunitatea accesării acestor fonduri care se vor aloca la nivel naţional, anul viitor, este cu atât mai mare cu cât se vor modifica şi condiţiile de finanţare, după cum rezultă din adresa primită de la Bucureşti.

Astfel, dacă în prezent 80% din costuri sunt suportate de la bugetul de stat şi cel local (50% stat, 30% administraţia locală), diferenţa de 20% fiind achitată de proprietari, de anul viitor se vine cu o altă formulă de participare.

Mai exact, statul ar urma să finanţeze 60% din costuri, diferenţa de 40% urmând să fie acoperită de la bugetul local şi proprietari (cu menţiunea că proprietarii trebuie să contribuie cu minimum 10%).

Un alt aspect important este cel al lucrărilor vizate de acest program, care sunt mult mai complexe decât în trecut, cuprinzând nu doar izolarea termică a pereţilor exteriori ai blocului şi înlocuirea tâmplăriei exterioare existente, sau termohidroizolarea terasei, respectiv termoizolarea planşeului peste ultimul nivel ori izolarea termică a planşeului peste subsol.

Conform noilor prevederi legislative, din aceste fonduri pot fi efectuate şi lucrări de reabilitare termică a sistemului de încălzire aferent blocului, reabilitarea şi modernizarea instalaţiei de distribuţie a agentului termic - încălzire şi apă caldă de consum, prin montarea de robinete cu cap termostatic la radiatoare şi izolarea conductelor din subsol/canal termic în scopul reducerii pierderilor de căldură şi masă şi al creşterii eficienţei energetice sau chiar instalarea, după caz, a unor sisteme alternative de producere a energiei din surse regenerabile - panouri solare termice, panouri solare electrice, pompe de căldură şi/sau centrale termice pe biomasă, inclusiv achiziţionarea acestora.

În funcţie de rezultatele expertizei tehnice şi ale auditului energetic efectuat asupra blocului, la aceste lucrări se mai pot adăuga:

• repararea elementelor de construcţie ale faţadei care prezintă potenţial pericol de desprindere şi /sau afectează funcţionalitatea blocului de locuinţe
• repararea acoperişului tip terasă/şarpantă, inclusiv repararea sistemului de colectare a apelor meteorice de la nivelul terasei / învelitoarei tip şarpantă
• demontarea instalaţiilor şi a echipamentelor montate aparent pe faţadele / terasa blocului de locuinţe, precum şi remontarea acestora după efectuarea lucrărilor de intervenţie
• refacerea finisajelor interioare în zonele de intervenţie
• repararea / refacerea canalelor de ventilaţie din apartamente în scopul menţinerii / realizării ventilării naturale a spaţiilor ocupate
• realizarea lucrărilor de rebranşare a blocului de locuinţe la sistemul centralizat de producere şi furnizare a energiei termice
• montarea echipamentelor de măsurare individuală a consumurilor de energie
• repararea trotuarelor de protecţie, în scopul eliminării infiltraţiilor la infrastructura blocului de locuinţe
• repararea / înlocuirea instalaţiei de distribuţie a apei reci şi / sau a colectoarelor de canalizare menajeră şi / sau pluvială din subsolul blocului de locuinţe până la căminul de branşament / de racord
• montarea echipamentelor de măsurare individuală a consumurilor de energie atât pentru încălzire, cât şi pentru apă caldă de consum.

Principalele obiective ale acestui program de creştere a eficienţei energetice a imobilelor construite în perioada comunismului sunt reducerea consumului de energie pentru încălzirea blocurilor de locuinţe, care are ca efecte reducerea costurilor de întreţinere cu încălzirea; diminuarea efectelor schimbărilor climatice, prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră; creşterea independenţei energetice, prin reducerea consumului de combustibil utilizat la prepararea agentului termic pentru încălzire, precum şi ameliorarea aspectului urbanistic al localităţilor.

Rămâne de văzut câte dintre propunerile înaintate de asociaţii vor fi menţinute, programele de finanţare similare de până acum “împotmolindu-se” când s-a ajuns la obligaţia proprietarilor de a face dovada cofinanţării lucrărilor recomandate în urma auditului energetic.

De asemenea, până nu are o idee clară a lucrărilor care vor fi demarate de anul viitor, municipalitatea suceveană nu are cum să aloce în bugetul pe 2019 cota de cofinanţare necesară.