Google
 
marţi, 3 iul 2018 - Anul XXIII, nr. 146 (6856)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,6603 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta3,9613 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe Google+ Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |  Trimite pe Yahoo MessengerMessenger |   14 imagini |   ø fişiere video

Sub tricolor

Freamăt unionist la mormântul de la Putna al lui Ştefan cel Mare, la împlinirea a 514 ani de la moartea domnitorului

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)

Acum 514 ani, domnitorul Ştefan cel Mare lăsa în urmă o Moldovă unită şi puternică. Pleca la ceruri în plânsetele unui întreg popor, care l-a jeluit şi l-a condus de la Cetatea de Scaun a Sucevei către locul unde îşi doarme somnul de veci, la Mănăstirea Putna. Ieri, 2 iulie 2018, Moldova lui Ştefan cel Mare nu mai era cea de acum mai bine de cinci secole. Istoria şi-a pus amprenta într-un mod crunt asupra acestei părţi a Europei şi a neamului românesc.

Chiar dacă multe dintre teritoriile pe care Ştefan cel Mare le-a avut în administrare sunt departe de casă, spiritul unionist s-a simţit mai mult decât oricând. Şi acest spirit l-au insuflat în special oamenii veniţi din stânga Prutului, care nu au renunţat niciodată la gândul lor de unire.

 

Dorinţă de unificare şi de o parte şi de alta a Prutului

Anatolie Caraman este urmaşul lui Anton Caraiman, unul dintre oamenii care la 27 martie 1918 semnau actul prin care Basarabia revenea la patria mamă. Chiar dacă în secolul care s-a scurs din numele de familie a dispărut un „i”, patriotismul a rămas la fel de puternic.

Pe Anatolie Caraman l-am întâlnit ieri la Putna, în curtea mănăstirii. Îmbrăcat în uniformă de colonel, preşedintele Asociaţiei Tiras Tighina este extrem de onorat că face parte dintr-o familie care a scris istorie prin actul unionist de la 27 martie 1918.

Imediat îşi revine la realităţile de astăzi şi remarcă faptul că unirea nu este dorită la Bucureşti, iar acest lucru doare foarte tare.

„Cheia reîntregirii este la Bucureşti, dar aici nimeni nu face nimic pentru a combate propaganda Imperiului Rus în Moldova. Radioul şi televiziunea din Moldova sunt practic instrumente de propagandă ruseşti. Am mare încredere că lucrurile se vor schimba, mai ales că am reuşit să ţinem sus stindardul şi pe vremea lui Voronin”, a arătat Anatolie Caraman.

Dorinţa de refacere a unităţii naţionale este susţinută şi de foarte multă lume din dreapta Prutului. La Putna a ajuns şi Mihai Nicolae, de la Bârlad. Avea asupra sa nu doar un steag cu tricolorul şi pe care era imprimată România Mare cu mâini prinse între ele, ci şi un discurs optimist.

„Cred în reîntregirea neamului nostru, dar nu prin intermediul celor care ne conduc, ci prin oamenii simpli. Noi trebuie să realizăm acest ideal, să arătăm adevărata faţă a acestei ţări”, a spus Mihai Nicolae.

 

Personalitatea lui Ştefan cel Mare, omagiată şi de prelaţi din Ucraina

Despre personalitatea domnitorului Ştefan cel Mare şi rolul său în istoria Moldovei a vorbit şi Velnic Melchisedec, stareţul Mănăstirii Putna.

„În 2004, la împlinirea a 500 de ani de la moartea marelui domnitor, o tânără din Orhei a spus <Astăzi, Ştefan cel Mare ne-a unit pe toţi, cine îl va urma?>. După 14 ani vreau să-i răspund: tot Ştefan cel Mare. Eminescu şi generaţia lui au organizat la Putna, în 1871, o primă manifestare la mormântul lui Ştefan cel Mare. Au adus o urnă cu pământ din toate provinciile istorice româneşti pe care au scris <Apărătorul existenţei române>. Această urnă se află acum în muzeul Mănăstirii Putna şi spune totul despre marele patriot Ştefan cel Mare”, a arătat stareţul Mănăstirii Putna.

Acesta a dorit să-i mulţumească şi secretarului de stat de la Ministerul Culturii şi Cultelor, Victor Opaschi, cu ajutorul cărora au fost tipărite trei cărţi extrem de importante.

Un mesaj a venit tocmai din regiunea separatistă din Estul Ucrainei. Invitat la evenimentul de ieri, Mitropolitul Mitrofan de Lugansk şi Alchevsk a ţinut să arate că „astăzi, Biserica Ortodoxă Română sărbătoreşte un mare erou, o personalitate care a fost un mare conducător şi a devenit şi o personalitate sfântă. Faptul că a ridicat peste 40 de biserici pe care le-a lăsat în urma sa spune totul despre sfinţenia sa”.

Vorbele adresate oamenilor din curtea mănăstirii au venit la finalul Liturghiei, oficiată de un sobor de preoţi în frunte cu Mitropolitul Teofan al Moldovei împreună cu Arhiepiscopul Teodosie al Tomisului, Arhiepiscopul Pimen al Sucevei şi Rădăuţilor, Episcopul Macarie al Europei de Nord şi Episcopul vicar Damaschin Dorneanul.

 

Cântecele patriotice au fost puternic aplaudate şi apreciate

Manifestările de ieri de la Putna au cuprins şi un recital susţinut de Orchestra-Model şi Corul „Credo” ale Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova şi de Corul „Glasul Bucovinei” al Şcolii Militare de Subofiţeri de Jandarmi „Petru Rareş” Fălticeni.

Au fost intonate în special melodii patriotice, iar oaspeţii din Republica Moldova au ţinut capul de afiş, fiind aplaudaţi puternic de oamenii prezenţi în curtea Mănăstirii Putna.

A urmat apoi momentul depunerii de coroane de flori la mormântul domnitorului Ştefan cel Mare din incinta mănăstirii, pentru ca la final să se înregistreze un alt moment important al acţiunilor de ieri.

Mai exact, a fost inaugurat Portalul Memorial Golgota Neamului – „Fântâna Albă”, un mic complex memorial dedicat jertfei românilor de pretutindeni şi din toate timpurile pentru libertate, independenţă şi demnitate naţională şi, în mod special, românilor care au fost ucişi în Masacrul de la Fântâna Albă, din nordul Bucovinei, la 1 aprilie 1941, seceraţi de gloanţele armatei sovietice.

Portalul cuprinde o poartă monumentală, o troiţă de piatră, spaţii pentru depunerea de flori şi aprinderea de lumânări, inscripţii cu numele satelor de unde au pornit spre România cei ucişi atunci şi o cişmea.

La finalul ceremonialului religios derulat cu ocazia inaugurării portalului a fost susţinut un recital de către Grupul Vocal-Tradiţional „Ai lui Ştefan, noi oşteni” al Liceului Tehnologic „Ion Nistor” – Vicovu de Sus.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Freamăt unionist la mormântul de la Putna al lui Ştefan cel Mare, la împlinirea a 514 ani de la moartea domnitorului.
 Vizualizări articol: 825 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 5.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 5.0 din 4 voturi
Freamăt unionist la mormântul de la Putna al lui Ştefan cel Mare, la împlinirea a 514 ani de la moartea domnitorului5.054

Iulius Mall Suceava
AnnaCori
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Alte titluri din Local

Ştiri video

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Elia Studio - Salon de infrumusetare
Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei

Reteta Zilei

Bucataria pentru toti Sirop concentrat de nuci verzi Poate fi o bază pentru lichior sau se poate folosi ca atare, diluat cu apă ori ceai, ca remediu naturist. Se face din nucile verzi tăiate bucăţi sau doar din coaja verde provenită de la curăţarea nucilor pentru dulceaţă. Are un gust neobişnuit,... Citeşte