„Pactul pentru Ţara Dornelor”, demersul care ar putea aduce certificarea ca destinaţie de ecoturism din partea Autorităţii Naţionale pentru Turism

Sâmbătă, 16 iunie, de Ziua Parcului Naţional Călimani, la Centrul de vizitare a parcului din comuna Şaru Dornei a fost lansat şi semnat „Pactul pentru Ţara Dornelor”, un demers de obţinere a certificării ca destinaţie de ecoturism din partea Autorităţii Naţionale pentru Turism​.

„Ţara Dornelor, destinaţie de ecoturism”, este un demers al Asociaţiei de Ecoturism “Ţara Dornelor” care împreună cu semnatarii “Pactului pentru Ţara Dornelor”, agenţi economici din domeniul eco-turismului şi turismului, primăriile din Vatra Dornei, Cârlibaba, Ciocăneşti, Coşna, Dorna Arini, Dorna Candrenilor, Iacobeni, Panaci, Poiana Stampei, Şaru Dornei, instituţii şi organizaţii non-guvernamentale care au ca scop conservarea naturii, printre care se numără Parcul Naţional Călimani, Salvamont Vatra Dornei, Asociaţia “Romontana”, Asociaţia “Pietrosia”, instituţii de învăţământ şi culturale, meşteri populari locali şi alţi factori implicaţi în dezvoltarea turismului din această zonă vor hotărî de comun acord calea care trebuie urmată pentru dezvoltarea ecoturismului în Bazinul Dornelor.

Aşa cum am aflat de la inginerul Liviu Huţanu, responsabil de proiect din partea Parcului Naţional Călimani, este nevoie ca întreaga zonă să fie promovată unitar.

„Nu putem dezvolta un turism de calitate şi să devenim o destinaţie competitivă la nivel european promovând fiecare separat acelaşi produs. Parcul Naţional Călimani face o promovare, Primăria Vatra Dornei, primăriile comunelor, fiecare pensiune promovează ce are mai frumos şi mai bun pe plan local. La un loc avem un produs uriaş care poate fi valorificat mult mai bine şi promovat mult mai eficient. În acelaşi timp, acest pact este util pentru acreditarea oficială a <Destinaţiei de ecoturism Ţara Dornelor> de către Autoritatea Naţională pentru Turism după întocmirea documenataţiei. Partea cea mai grea a dezvoltării destinaţiei cred că este pe cale să  se încheie, toţi factorii implicaţi se pun la aceeaşi masă şi hotărăsc un fir logic, care să aibă o finalitate în ceea ce priveşte promovarea turismului”, ne-a spus Liviu Huţanu.

Reuşita în turismul zonal este gândirea unitară

Conform ing. Basarab Bârlădeanu, directorul Parcului Naţional Călimani, dacă sunt mai mulţi şi gândesc în acelaşi mod vor fi şanse de reuşită în ceea ce priveşte ecoturismul în Ţara Dornelor.

„Ecoturismul este un turism de nişă, o nişă pe care noi dorim să o acoperim şi să promovăm ce avem mai bun în Ţara Dornelor. Se vorbeşte de produse tradiţionale, de arhitectură tradiţională, de costume populare, de meşteri în arta lemnului, în arta ţesutului, de pictori adevăraţi, şi vreau să vă spun că, dacă putem vorbi de o politică a unei administraţii de parc naţional, este ideea de a susţine dezvoltarea comunităţilor locale. Pentru asta suntem aici, ne-am dorit să  fim cât mai aproape de comunităţile locale, să ne punem la dispoziţia comunităţilor locale în sensul dezvoltării obiceiurilor, dezvoltării activităţilor cu tradiţie din zona Ţării Dornelor şi acesta este motivul pentru care s-a profitat de această zi a Parcului Naţional”, a precizat ing. Basarab Bârlădeanu.

Beneficii pentru turişti şi pentru dorneni

Pentru primarul comunei Şaru Dornei, Ioan Catalin Iordache, ziua de sâmbătă a fost una importantă pentru că: “noi trebuie să facem un front comun pentru a ne dezvolta. Cei care vor beneficia de rodul acestei activităţi, de Parcul Naţioanl Călimani, de Asociaţia de ecoturism şi tot ceea ce se întâmplă în această zi sunt cetăţenii localităţilor noastre şi turiştii”.  

Ilie Boncheş, primarul municipiului Vatra Dornei, consideră că ecoturismul dornean poate fi gândit într-un proiect de viitor, un proiect de succes pentru a progresa cât mai repede şi a realiza beneficii atât pentru familiile dornene, dar mai ales pentru turiştii europeni care doresc să vină către această destinaţie. „Trebuie să avem conştiinţa sigură că numai în unire e putere şi asta doresc să facem în continuare. Sunt convins că suntem  pe drumul cel bun şi în câţiva ani ecoturismul va atrage un număr foarte mare de turişti”, consideră edilul dornean.

Turism culinar şi turism activ

Serviciul Salvamont Vatra Dornei are programe turistice şi are legătura directă cu turistul prin Centrul de Informare Tursitică.

 „Ţara Dornelor ca destinaţie de ecoturism se dezvoltă foarte bine din două perspective. O perspectivă este partea culinară şi ceea ce promovăm noi şi ne iese foarte bine şi turismul activ. Ţara Dornelor beneficiază de 420 km de trasee montane, 180 de km de trasee de cicloturism care sunt în plină dezvoltare, traseele actuale fiind amenajate, marcate şi evidenţiate pe hărţile turistice şi ridicate în sistem GPS, trasee pentru turism ecvestru care se pot desfăşura de la 2 ore până la 3 – 4 zile, trasee de rafting şi easyrafting şi să nu uităm ceea ce promovăm împreună cu Parcul Naţional Călimani, naţional observation, trasee scurte de două – trei ore, în care oricine poate ajunge în mijlocul naturii într-un punct de belvedere”, sunt câteva din obiectivele cu care Petrică Ariciuc, şeful Serviciului Salvamont, încearcă să îi atragă pe turişti.

Valorificarea meşteşugurilor şi a folclorului

Reprezentant al artizanilor din Vatra Dornei, prof. Mihai Vleju consideră că în asociaţia de turism dorneană un punct forte sunt meşteşugurile tradiţionale şi costumul popular, care trebuie promovate în pensiuni, iar turiştii trebuie să poată descoperi tainele meşteşurilor populare în case ţărăneşti sau în structuri de cazare împreună cu meşterii populari. Profesorul Vleju a spus că în această vatră folclorică de influenţă dintre Ardeal şi Bucovina, muzica tradiţională veche trebuie să nu lipsească din petrecerile tematice ale pensiunilor. Istoria locurilor ar trebui să fie un alt punct de atracţie, aşa cum a scos în evidenţă col. (r) Ioan Abutnăriţei, cunoscut monograf al Ţării Dornelor, misterioşii munţi Călimani putând atrage un număr mare de turişti, dacă cei implicaţi vor şti să „umble în arhivele Bucovinei şi ale Regatului”.

Dorel Marcoci, administratorul uneia dintre primele pensiuni omologate în agroturism din România şi prima din Bucovina, consideră că prin colaborarea mai multor structuri, private sau de stat, se poate face performaţă în turism şi totodată va  creşte durata de şedere în pensiuni.