O dispoziție prin care polițiștilor li s-a cerut să dea raport scris atunci când dau avertismente în loc de amenzi, despre care Monitorul de Suceava a relatat în exclusivitate în ediția din 5 aprilie, a stârnit un val de nemulțumiri în rândul polițiștilor rutieri. În ultima lună, polițiștii, în majoritate, au refuzat să scrie aceste rapoarte. Polițiștii, prin sindicatele de care aparțin, acuză că dispoziția este abuzivă și ilegală și amenință șefii poliției județene cu plângeri penale pentru abuz în serviciu.
Polițiștii spun că prin această dispoziție sunt obligați să dea doar amenzi și să aducă bani mai mulți la buget. Mai mult, polițiștii se bazează pe faptul că legea prevede clar că sancțiunea și cuantumul acesteia este doar la latitudinea agentului constatator.
De unde a pornit acest scandal: polițiștii suceveni au cel mai mare procentaj de avertismente
Această dispoziție vine după ce o analiză la nivel național a arătat că polițiștii suceveni sunt cei mai blânzi cu șoferii pe care îi prind comițând nereguli în trafic.
Datele arată că din totalul sancțiunilor constatate la nivelul județului, 42% au fost doar avertismente scrise. La unele subunități rutiere din județul Suceava numărul avertismentelor depășește 50%, fapt considerat inadmisibil într-un județ care se află pe locul I la nivel național la număr de morți în accidente.
Prin comparație, în Ilfov avertismentele reprezintă doar 5%, la Constanța 15%, la Iași 25% și la Bistrița-Năsăud, și el județ fruntaș la avertismente, 30%.
Trebuie se explice de ce au dat avertismente, în fiecare caz în parte
Chiar dacă nimeni nu o spune oficial, aceste cifre privind avertismentele ascund și alte suspiciuni, privind fapte de corupție.
Șefii poliției județene au căutat prin această dispoziție să limiteze numărul de avertismente. Se pare că sunt exemple de șoferi prinși circulând cu viteze care depășeau cu peste 50 de km/h viteza admisă pe respectiva porțiune de drum, unii chiar de mai multe ori, dar care au luat doar avertismente în loc de amenzi.
Pe acest fond, în dispoziția dată de comanda IPJ Suceava se arată că agenții constatatori vor întocmi o notă la ieșirea de la serviciu, anexată la raportul de activitate, în care vor exemplifica fiecare caz în care au aplicat sancțiunea constatată în avertisment, motivând corespunzător decizia privind aplicarea avertismentului.
Acțiune în instanță pentru anularea dispoziției și acuze de abuz în serviciu
Bogdan Bănică, liderul Sindicatului național de poliție Decus, ne-a declarat că majoritatea polițiștilor nu au întocmit acele rapoarte, considerând dispoziția abuzivă.
„SNPR DECUS va deschide acțiune în instanță pentru anularea acelei dispoziții de «noaptea minții». În urma consultării cu avocații vom stabili dacă fapta îmbracă forma infracțiunii de abuz în serviciu, caz în care vom depune și plângere penală împotriva emitentului”, a declarat polițistul criminalist Bogdan Bănică.
„Nu mi se pare normal ca o persoană împuternicită la conducerea poliției județene (n.r. toți cei trei ofițeri de la comanda IPJ sunt împuterniciți) să aducă completări sau modificări legislației în vigoare, care prevede clar că sancțiunea și cuantumul ei este latura exclusivă a agentului constatator”, a mai punctat Bănică.
Acesta susține că polițiștii sunt amenințați de șefii ierarhici că vor fi cercetați disciplinar pentru că refuză să dea acele rapoarte.
Sindicaliștii solicită rediscutarea problemei și renunțarea la dispoziție
Același punct de vedere, doar că mai puțin dur, îl are și Vasile Grumăzescu, liderul Sindicatului Național al Agenților de Poliție (SNAP) – Suceava.
„Majoritatea colegilor au refuzat să scrie aceste rapoarte. Am solicitat conducerii IPJ Suceava convocarea unei comisii de lucru, în cadrul căreia să discutăm despre renunțarea la această dispoziție, care nu este în conformitate cu prevederile legale. Munca polițistului trebuie simplificată, nu complicată, cu timp prețios pierdut la scrierea de rapoarte inutile”, a declarat Vasile Grumăzescu.
Sindicaliștii de la SNAP au mai transmis: „Cereți polițiștilor să aplice măsuri corective pentru abateri care nu au o gravitate majoră, care pot fi corectate în conduita șoferului, prin avertisment, fapt ce contravine direcției promovate de către IGPR, care pune accent pe munca de prevenire, nu pe cea de sancționare”.
Șefii IPJ spun că cer doar motivarea avertismentelor, în nici un caz nu le interzic
Important de precizat este că această dispoziție privind motivarea avertismentelor s-a dat doar de către IPJ Suceava. E adevărat, conducerea IPJ Suceava vine cu cifrele de mai sus, cu privire la procentul extrem de mare de avertismente, care lasă loc de interpretări. Totuși, atâta timp cât nu sunt puși sub acuzare de procurori, pe baza unor probe, polițiștii rutieri nu pot fi acuzați de acte de corupție. Actele de corupție ar consta în perceperea unor sume de bani, în schimbul cărora agentul poate da un avertisment, în loc de o amendă care, în multe cazuri, este de câteva mii de lei.
Problema este că agenții rutieri au prea multă libertate cu privire la sancțiuni. Într-un caz ei pot da avertisment, iar în altul, chiar dacă abaterea este mai puțin gravă, amendă, totul fiind la latitudinea polițiștilor.
Șefii IPJ spun că cer doar motivarea avertismentelor, în nici un caz nu le interzic.
Dispoziția este semnată de unul dintre adjuncții IPJ Suceava, comisarul-șef Toader Buliga, care coordonează activitatea pe linie rutieră.