În cadrul programului “Paștele în Bucovina”, Primăria și Consiliul Local Ciocănești, Consiliul Județean Suceava, Centrul Cultural “Bucovina”, prin Centrul pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale și Asociația Culturală FairPlay Gura Humorului au organizat, sub semnul Bunei Vestiri și a Marii Uniri, cea de a XV-a ediție a Festivalului Național al Ouălor Încondeiate.
Timp de două zile, pe 24 și 25 martie, s-au desfășurat concursuri de încondeiere a ouălor și expoziții cu ouă încondeiate, premiate fiind talentele care păstrează stilurile autentice, dar și creația nouă în spiritul artei tradiționale. De asemenea, au avut loc patru lansări de carte ale unor autori din zona Vatra Dornei, inaugurarea Centrului pentru tineret “Casa Șezătorii”, un simpozion intitulat ”Influența istoriei poporului român asupra evoluției artei încondeierii ouălor”, spectacole cu soliști locali, un program de cântece religioase și patriotice și concertul ”Fostele iubiri”, al lui Ștefan Hrușcă.
Concursul „Centenarul Marii Uniri”
În sala mare a Casei de Cultură s-a desfășurat Târgul de ouă încondeiate. Meșterii populari înscriși la Târgul de ouă încondeiate au avut posibilitatea de a participa la concursul cu tema „Centenarul Marii Uniri”, în cadrul căruia au prezentat câte un ou încondeiat cu tema menționată, ou care va rămâne expus în Muzeul Național al Ouălor Încondeiate din Ciocănești. Cele mai frumoase ouă cu această temă au fost premiate, decizia fiind luată după o atentă analiză a unui juriu format din specialiști din cadrul Centrului Cultural Bucovina, aflați în număr mare la acest eveniment, și Letiția Orșivschi, din comuna Vama, una dintre cele mai cunoscute încondeietoare de ouă din lume.
“Ca o noutate, în acest an, avem concursul având ca temă Centenarul Marii Uniri la care participă aproximativ 100 de încondeietoare din județ, dar și din județele învecinate. Pe lângă motivele populare specifice fiecărei zone, motivele geometrice, motivele florale, etc., pe acest ou dedicat Centenarului regăsim tricolorul, portrete de domnitori, Hora Unirii și alte elemente care să sugereze tema”, ne-a spus Marilena Niculiță, directorul Muzeului Național al ouălor încondeiate din Ciocănești.
100 de ani de istorie a românilor pe un ou de struț
Câștigătorii trofeului Festivalului Național al Ouălor Încondeiate de la Ciocănești sunt Florin Bejenari și Maria Zenici.
Artiștii populari rădăuțeni Florin și Maricica Bejinari au revenit la Ciocănești după opt ani cu exponate deosebite, care au atras privirea sutelor de vizitatori care au trecut pragul Casei de Cultură „Florin Gheucă”. Cei doi au marcat centenarul prin pictura realizată pe un ou de struț.
„Pe lângă acel ou dedicat Centenarului avem și un set de trei ouă, cel mai mare, tot un ou de struț, un ou de gâscă și un ou de prepeliță, în care redăm aceeași scenă pe trei scări de mărime diferite. Noi provenim dintr-o zonă în care ouăle încondeiate au o veche tradiție și am încercat să aducem ceva și din sufletul nostru, noi fiind pictori iconari, și am transpus imaginea religioasă, cu sfinții la care strămoșii s-au rugat pentru unitatea acestui popor, pe oul de struț, gâscă, porumbel, prepeliță”, ne-au spus Florin și Maricica Bejinari.
Maria Zenici a expus la Ciocănești două ouă considerate o filă de istorie a României. Pe lângă ouăle tradiționale din Ulma, Izvoarele Sucevei și Rădăuți, localități în care și-a petrecut copilăria, tinerețea și bătrânețea, femeia a prezentat publicului un ou deosebit, cu Hora Unirii și cu mesaje scrise despre România Mare.
„Am lucrat la acest ou mult timp, pentru că a fost foarte greu să combin imaginea cu textul și mai ales să selectez dintr-o cantitate foarte mare de informații și date ceea ce am dorit să scriu pe ou. Este perioada 1 decembrie 1918 – 2018, este istoria românilor pe un ou de struț. Centenarul unui eveniment care a marcat istoria unui popor nu îl prinzi decât o dată în viață, dacă ai ocazia. Mă bucur că am putut să combin istoria pe un ou, nu am internet, nici nu știu să îl folosesc, nu am primit ajutor, totul e făcut din ceea ce am învățat la istorie și din ceea ce am citit. Transpunerea pe ou a mesajelor a fost făcută în trei zile”, ne-a spus încondeietoarea.
Centenarul Unirii în arta încondeierii
Letiția Orșivschi, cunoscută prin muzeul din Vama, dar și pentru ceea ce face în afara țării, fiind o ambasadoare a tradiției încondeierii peste hotare, a venit la Ciocănești cu o altfel de expoziție.
„Muzeul de la Vama este o locație care găzduiește peste 7.000 de ouă, iar în această multitudine se găsesc ouăle cu o vechime de 50 – 100 de ani care au aparținut străbunilor noștri și care fac astăzi mândria muzeului. Pentru că sărbătorim 100 de ani de la Marea Unire, am încercat ca în mica expoziție de la Ciocănești să redau evoluția oului încondeiat din urmă cu 100 de ani și până acum, pornind de la motivele vechi și culorile de pământ ale costumului popular, influențate imediat după Marea Unire de roșu, galben și albastru, culorile tricolore, care în timp au fost cusute pe ștergare, covoare, altițele cămășilor, apărând și pe brâul oului, pentru a sugera că viața este infinită și noi suntem aici dintotdeauna. Este și o prezentare a tehnicilor care s-au dezvoltat imediat după Marea Unire”, ne-a spus prof. Letiția Orșivschi.
“Tradiție – valoare sacră”
Festivalul Național al Ouălor Încondeiate a inclus și trei concursuri de încondeiat. “Tradiție – valoare sacră” (ediția a VI-a), dedicat elevilor din ciclul gimnazial, concursul de încondeiere „Dr. Anton Setnic” (ediția a III-a), dedicat elevilor de liceu și școală profesională, și concursul de încondeiere „Înv. Novac Norbet” (ediția a II-a), dedicat studenților.
Concursul „Tradiție – Valoare Sacră”, găzduit de Școala Gimnazială Ciocănești, s-a desfășurat pe două secțiuni, ouă încondeiate și simpozion.
Așa cum am aflat de la coordonatorul proiectului, directorul Școlii Gimnaziale Ciocănești, Zamfirica Boiciuc, la prima secțiune participarea a fost individuală sau în grup de maxim 6 copii, coordonați de un cadru didactic. Fiecare echipaj a venit cu maxim 10 ouă încondeiate pe care le-a expus pe masa de lucru, dar și cu ouă albe pe care cei 44 de elevi din 14 școli participante le-au încondeiat în cele două ore alocate, folosind tehnicile tradiționale zonei de unde provin copiii. Ouăle care au fost încondeiate în timpul concursului au fost jurizate de un juriu condus de inspector școlar pentru arte, prof. Mihaela Loredana Ceică.
„Nu este o muncă ușoară să încondeiezi un ou, mai ales că anul acesta tema concursului este Centenarul Unirii și pe ou trebuie să fie încondeiat chiar cuvântul Unire. Copiii au rămas puțin contrariați în momentul în care au primit tema și fiecare s-a adaptat și a găsit locușorul pe ou unde să pună acest cuvânt. Simpozionul a avut ca temă «Lada de zestre», a avut la bază tradițiile specifice fiecărei zone, participanții fiind din mai multe județe, participarea fiind directă și indirectă, iar lucrările sunt complexe, foarte bine documentate și argumentate”, a precizat prof. Ceică.
Concursul de încondeiere a ouălor „Dr. Anton Setnic”, ediția a III-a, a fost destinat liceenilor și a fost câștigat de Tiberiu Fercalo, din Rogojești, Botoșani. Concursul de încondeiere a ouălor „Înv. Novac Norbert”, ediția a II-a, destinat studenților, a fost câștigat de doi studenți plecați la studii din Podoleni, județul Neamț, Diana Bîzgan și Alexandru Munteanu. La cele două concursuri juriul a fost format din lect. univ. dr. Bogdan-Constantin Neculau – președinte, Marilena Niculiță, directorul Muzeului Național al ouălor încodeiate din Ciocănești și prof. încondeietor Letiția Orșivschi.
Inaugurarea Centrului pentru tineret „Casa Șezătorii” din Botoș
Fosta școală generală din satul Botoș, devenită nefuncțională de câțiva ani din cauza scăderii numărului de copii și a faptului că școala din Ciocănești oferă condiții foarte bune de studiu, fiind printre cele mai moderne școli din județ din mediul rural, a fost transformată, cu sprijinul autorităților locale în Centru pentru tineret. Pe lângă dotarea cu tehnică de calcul de ultimă generație, tinerii și copiii au la dispoziție o bibliotecă, o ludotecă și spații pentru desfășurarea activităților tradiținale.
„Împreună cu părintele paroh ne-am gândit să dăm o nouă destinație acestei clădiri, care anul acesta împlinește 85 de ani, o clădire de care sunt legat sufletește pentru că aici am făcut primele patru clase. Am amplasat războaie de țesut, avem bibliotecă, ludotecă, sală cu calculatoare noi, laptopuri și tablete pentru ca tinerii care doresc să învețe pe tehnică modernă sau să se perfecționeze să o poată face. Vrem ca tinerele din Botoș să aibă posibilitatea să învețe să țese, să coase și multe alte îndeletniciri ale femeilor, pentru că au de la cine învăța. Ne-am gândit că cea mai bună formă ar fi șezătoarea și de aici și denumirea de Casa șezătorii. Noi, ca administrație, am asigurat toate condițiile, încălzire cu centrală termică, grupuri sanitare moderne, internet wi-fi și vom asigura desfacerea produselor care se vor realiza aici. Vom face șezători în adevăratul sens al cuvântului, pentru că vreau ca în această clădire să se învețe, să fie tot un fel de școală. La Ciocănești vom face o casă pentru activitățile tinerilor axată pe încondeierea ouălor pentru că majoritatea încondeietoarelor sunt din Ciocănești”, ne-a spus primarul Radu Ciocan.
După slujba de sfințire, oficiată de preotul paroh, Mihai Țehaniuc, 12 gospodine din Botoș au adus în atenția celor prezenți mâncăruri de post, după rețete moștenite din bătrâni, în cadrul unui concurs culinar, jurizat de un juriu prezidat de poetul Sorin Poclitaru.
Înainte ca cei prezenți să se înfrupte din pampuște, colaci, cartofi copți cu merișoare și mujdei, sarmale cu mămăliguță, chifteluțe, gogoși cu mac, mâncărică de hribi, scovergi din cartofi, knedle cu prune, mâncărică din gălbiori cu mujdei, plăcintă cu mere, compot din prune uscate, scrijele, chiroște cu cartofi, mămăligă cu cartofi și verze, cartofi pisați cu merișoare, salată de ghebe, la care s-au adăugat băuturi tradiționale, med, palincă, afinată, etc., Despina Rusu i-a oferit primarului Radu Ciocan o eșarfă nouă, țesută manual la război, iar cunoscutul solist de muzică populară Călin Brăteanu a oferit un moment liric din tezaurul scriitorului din Moldovița, Casian Balabasciuc.
Cele trei muzee dedicate oului încondeiat, premiate la Ciocănești
În Bucovina există trei muzee dedicate oului încondeiat, la Ciocnești, Moldovița și Vama, unice prin valoarea exponatelor și care sunt vizitate anual de mii de turiști din țară și mai ales din străinătate.
„Deși știți că sunt foarte zgârcit în a acorda distincții, am hotărât ca în acest an, placheta Festivalului Național al Ouălor Încondeiate să o ofer celor trei muzee din județul Suceava. Este o recunoștință a noastră pentru că suntem în anul Unirii, suntem la a XV-a ediție a Festivalului și pentru că cele trei muzee sunt complementare, nici un turist care vine în Bucovina și vizitează un muzeu al ouălor încondeiate nu găsește la celălalt același lucru. Este în beneficiul județului Suceava și al Bucovinei și de aceea nu suntem în concurență cu nimeni. M-aș bucura să am trei mâini, să pot face lucrul acesta simultan pentru a nu se interpreta ordinea în care o fac, dar am să încep cu Muzeul Oului Vama, pentru că doamna Letiția este aici. În urmă cu doi ani a fost reprezentat aici Muzeul de la Moldovița, și prin intermediul primarului de la Moldovița trimit această plachetă pe care o merită Muzeul Internațional al Ouălor încondeiate de la Moldovița. O plachetă cred că o merită și muzeul nostru, al oulor încodeiate de la Ciocănești”, a spus primarul Radu Ciocan.
Lansări de carte, spectacole de muzică folk și cântece religioase
Povestea înfăptuirii Unirii Mari și importanța zilei de 27 martie 1918, când Sfatul țării a votat prin vot nominal deschis unirea Basarabiei cu Țara, a fost spusă de col. (r) Ioan Abutnăriței. În cadrul simpozionului „Influența istoriei poporului român asupra evoluției artei încondeierii ouălor”, prof. Filon Lucău a prezentat cu o tulburătoare sensibilitate arta încondeierii oului din secolul IV – V Înainte de Hristos și până în zilele noastre. Lansarea ultimelor apariții editoriale care poartă semnătura scriitorilor Gheorghe Pața – Scriitori bucovineni și basarabeni (studii, recenzii reportaje), Elena Alina Andruhovici – Cum poți să uiți?, Gheorghe Vicol – La Bunici, Sorin Poclitaru – 50 și splendidul album de artă semnat Filon Lucău și Elena Alina Andruhovici (lucrare conținând reproducerile a numeroase icoane pe sticlă și nu numai) a stârnit interesul iubitorilor de literatură, mai ales că au fost prezenți și autorii cărților, care i-au “răsfățat” pe cei prezenți cu lecturi proprii și cu autografe. În sală au fost prezenți și primari din comunele din Bazinul Dornelor, Gheorghe Niță – vicepreședintele Consiliului Județean, deputații Angelica Fădor și Emanuel Havrici.
Cei prezenți la Ciocănești au avut parte și de spectacole oferite de Cristi Milici – vioară și Andreea Lupescu – nai, Ștefania Iacob și Ștefan Hrușcă – folk, cântece patriotice și religioase, interpretate de David Țăran, Ana Maria Chiloti, Georgiana Lobonț, Oana Bozga Pintea și cunoscutul solist din nordul Bucovinei, Grigore Gherman. La Biserica „Nașterea Maicii Domnului” din Botoș, doamna Leontina Dranca a fost sărbătorită duminică după–amiază, la împlinirea frumoasei vârste de 100 de ani.
