Raportarea infecțiilor de spital în județul Suceava rămâne sub 5%, în timp ce în restul țărilor UE este 5-7%

Spitalele din județul Suceava raportează mai corect și gestionează mai bine cazurile de infecții asociate asistenței medicale, așa-numitele ”infecții de spital” sau nosocomiale, după cum reiese din evidențele Direcției de Sănătate Publică (DSP) Suceava.
Directorul adjunct al DSP, dr. Cătălina Zorescu, a analizat comparativ raportările din 2017 și 2016, când cifrele arată 429 de cazuri de infecții asociate asistenței medicale, cu o incidență de 0,47%, respectiv 348 de cazuri. Dr. Zorescu a declarat că nu înrăutățirea situației din spitale a dus la majorarea numărului de cazuri, ci ”o mai bună raportare și gestionare a cazurilor”, odată cu organizarea de compartimente de prevenire a infecțiilor asociate îngrijirilor medicale, la nivelul spitalelor.
În ciuda acestui fapt, incidența cazurilor raportate rămâne sub media celorlalte țări din Uniunea Europeană, unde aceasta este de 5 -7% la sută. La nivel național, incidența cazurilor raportate de infecții asociate asistenței medicale este de 0,25 la sută.
În spitalele din județul Suceava, cele mai multe cazuri, 74 (17 %), s-au înregistrat în secțiile chirurgicale, după plăgi operatorii. Secțiile ATI, Neurologie și Pediatrie au înregistrat câte aproximativ 25 de cazuri.
Ca tip de infecție, cele mai multe cazuri, peste 50%, au fost în sfera digestivă, majoritatea, adică 190 din totalul celor 228 de cazuri, au fost cu bacteria Clostridium Difficile.
La nivel de unități medicale, Spitalul de Urgență ”Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava, care este cel mai mare și cu cea mai mare adresabilitate din județ, a declarat 273 de cazuri de infecții asociate asistenței medicale, în anul 2017. Medicul epidemiolog al spitalului, dr. Raluca Filimon, a declarat că incidența infecțiilor asociate asistenței medicale a fost, anul trecut, de 0,60%, în creștere față de anii anteriori, ceea ce indică „o creștere a complianței personalului medical la identificare și raportare, fără caracter acuzator”.
“Unul dintre factorii de risc ai emergenței acestor infecții îl reprezintă creșterea consumului de antibiotice la nivel național, ceea ce impune o reconsiderare a eliberării antibioticelor din farmacii către populație”, a declarat dr. Filimon. După infecțiile digestive, la Spitalul de Urgență Suceava au mai fost identificate și raportate infecții de plagă operatorie și la nivelul aparatului urinar, ca urmare a manoperelor invazive urinare.
Medicul epidemiolog al spitalului a afirmat că secțiile care au declarat cele mai frecvente infecții asociate asistenței medicale sunt Chirurgie generală, Ortopedie, Urologie, Boli Infecțioase și Medicală.
Spitalizările frecvente, durata lungă de spitalizare, utilizarea frecventă a antibioticelor, printre factorii de risc la infecții ”de spital”
Printre factorii de risc în apariția ”infecțiilor cu bacterii de spital” se numără spitalizările frecvente, durata lungă de spitalizare, prezența dispozitivelor invazive precum cateterul urinar, sonda endotraheală, liniile venoase centrale, infecțiile recurente, utilizarea frecventă a antibioticelor, prezența afecțiunilor cronice, co-morbidități, călătorii în țări cu risc ridicat.
La Spitalul Municipal Câmpulung Moldovenesc, în 2017 s-au raportat 9 cazuri de infecții asociate asistenței medicale, în cădere față de anul precedent, când s-au raportat 12 cazuri.
Managerul spitalului, dr. Cătălin Săndulescu, a declarat că cinci cazuri de infecții în sfera digestivă au fost identificate în compartimentul Pediatrie și unul la Boli Infecțioase. Tot aici au fost și alte trei cazuri de infecții respiratorii.
Spitalul Municipal Vatra Dornei a raportat, anul trecut, șase cazuri de infecții asociate îngrijirilor medicale, cu unul mai mult față de 2016, conform managerului Valentin Stan. Potrivit acestuia, explicația pentru numărul mic raportat este că aici nu au fost efectuate multe intervenții chirurgicale deoarece spitalul dornean nu are acoperită secția ATI cu medici.
La Spitalul Municipal Rădăuți, managerul Traian Andronachi a afirmat că incidența cazurilor a fost de 0,58 % în 2017, mai mică față de 2016, când a fost de 0,83 %. Explicația oferită de el a fost că actul medical s-a îmbunătățit și s-a accentuat activitatea de prevenire a acestor infecții.
Spitalul Municipal Fălticeni a raportat 31 de cazuri de infecții asociate asistenței medicale, din care 22 au fost infecții digestive, iar 16 dintre infecțiile digestive au fost provocate de bacteria Clostridium difficile, după cum a declarat directorul medical, dr. Dorin Vâlceanu. Potrivit acestuia, cele mai multe cazuri de infecții cu C. difficile au fost determinate de antibioterapie, în special la pacienții aflați în faze terminale, care au avut nevoie de îngrijiri paliative.
Diferența dintre 31 de cazuri de infecții asociate asistenței medicale în 2017, față de șapte cazuri, în 2016, este explicată de medic prin schimbarea modalității de raportare.