Google
 
sâmbătă, 27 ian 2018 - Anul XXIII, nr. 20 (6730)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,6559 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta3,9517 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe Google+ Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |  Trimite pe Yahoo MessengerMessenger |   1 imagine |   ø fişiere video

Geneza

Monumentul militarului grănicer de la Fălticeni, un chin de aproape cinci ani

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)

Puţină lume ştie care este semnificaţia soldatului amplasat pe strada „2 Grăniceri” din Fălticeni, monument care a fost dezvelit în urmă cu 96 de ani. Monumentul militarului grănicer este dedicat victoriei armatei române din Regimentul 2 Grăniceri împotriva trupelor ruse bolşevizate care se retrăgeau în ianuarie 1918 de pe teritoriul României. Bătălia s-a dat la Spătăreşti şi a fost un succes al armatei române, iar după câteva zile de lupte, pe data de 15/28 ianuarie trupele bolşevizate ale fostului imperiu ţarist şi-au anunţat capitularea. Două zile mai târziu, pe 17 ianuarie 1918, Consiliul comunal Fălticeni adopta o decizie prin care se stabilea ridicarea unui monument dedicat eroismului militarilor români din Regimentul 2 Grăniceri. Până când acest monument, care există şi în ziua de azi, avea să fie dezvelit au mai trecut însă aproape 5 ani, perioadă în care proiectul iniţial s-a modificat, iar disputele legate de felul în care va arăta au fost aprige.

 

Iniţial, monumentul trebuia să fie construit din obuze goale

Istoricul Mihai Aurelian Căruntu, de la Muzeul Bucovinei, este cel care s-a aplecat asupra acestui subiect şi a aflat amănunte extrem de interesante despre geneza monumentului. Iniţial, monumentul trebuia să fie construit din obuze goale, ideea avansată de primarul de la acea vreme al Fălticeniului, Vasile Ciurea, fiind agreată şi de Ministerul de Război. Oferta lansată nu avea să aibă finalitatea dorită, astfel încât Comisia Monumentelor Eroilor a organizat un concurs câştigat de artistul Teodor Burcă.

În martie 1921, deci la mai bine de trei ani de la decizia de ridicare a monumentului, s-a început operaţiunea de strângere de fonduri pentru a se putea încheia contractul cu sculptorul care realizase o machetă ce era depusă la Muzeul Regional din Fălticeni. Dorinţa era de aceea de a ridica un monument care să fie „cât mai pompos şi mai demn pentru înfrumuseţarea oraşului şi a mai ieşi din banalitatea monumentelor”.

În aprilie 1921, pe adresa Primăriei Fălticeni a ajuns scrisoarea de intenţie din partea lui Teodor Burcă care cuprindea descrierea monumentului.

„Acesta avea forma unui trunchi de piramidă sprijinit pe un soclu patrulater, format din două prisme pe care trebuiau să fie amplasate două plăci de bronz cu episoade, în basorelief, ale luptei de la Spătăreşti. Pe faţa anterioară a trunchiului de piramidă urmau să fie săpate numele eroilor, iar pe cea opusă numele membrilor Comitetului de iniţiativă. În vârful coloanei era amplasat un vultur de bronz cu aripile desfăcute, având în cioc lanţurile sfărâmate cu care fusese încătuşat, exprimând <energia şi avântul trupelor care au apărat oraşul Fălticeni>”, a descris istoricul Mihai Aurelian Căruntu proiectul iniţial al monumentului de la Fălticeni.

 

Cum s-a schimbat proiectul din mers

Drumul până la finalizarea proiectului avea să fie unul extrem de sinuos, iar modul în care arată în prezent dovedeşte pe deplin acest lucru. Când totul părea bătut în cuie, sculptorul a venit la Fălticeni pentru a semna contractul, dar totul s-a amânat pentru că nu se strânseseră suficiente fonduri necesare ridicării monumentului.

Autorităţile din Fălticeni au remarcat cu regret că locuitorii „nu au răspuns decât foarte slab faţă de averea de care se bucură mulţi dintrânşii”. Potrivit documentelor de la acea vreme, au existat şi excepţii, fiind enumerat aici Haim Leib Bercu din partea comunităţii evreieşti, care a contribuit cu 5.000 de lei. Un alt exemplu este cel al profesorului Neculai Tolea, care a donat 1.000 de lei pentru ridicarea monumentului.

Dar problemele financiare nu au fost singurele impedimente din acest proiect, iar la un moment dat s-au creat două tabere, cu idei diferite despre monument.

„Totul a plecat de la contraoferta trimisă de sculptorul Horia Miclescu, constând dintr-un soclu de piatră, înalt de 1,80 metri, care la partea superioară avea amplasat un soldat de bronz în atitudine energică simbolizând <Pe aici nu se trece>. În ciuda faptului că intervenţia sculptorului Miclescu era tardivă, cele două oferte sunt supuse votului Comitetului pentru ridicarea monumentului”, a arătat istoricul Mihai Aurelian Căruntu.

În cele din urmă, cu 9 voturi din 17, câştig de cauză are sculptorul Teodor Burcă, dar cu condiţia ca „în locul vulturului, pe soclu să pozeze ca simbol, un soldat în poziţie inspirată potrivit cu împrejurările luptei de la Spătăreşti”.

 

Taxă de barieră şi taxă pe petrol pentru strângerea de fonduri necesare ridicării monumentului

În aceste condiţii, pe 19 octombrie 1921 este semnat contractul dintre reprezentanţii Primăriei Fălticeni şi sculptorul Teodor Burcă, preţul convenit fiind de 130.000 de lei.

Pentru a reuşi să adune întreaga sumă au fost adoptate o serie de iniţiative, cum ar fi impunerea unei taxe modice pe petrol, introducerea unei taxe la bariera oraşului, prezentarea la cinematograful local  cu luptele de la 1917.

O cerere pentru finanţare a fost depusă şi la Ministerul de Război, însă, din păcate, nu a fost dat nici un răspuns. Totuşi, sumele necesare au venit prin alte surse. Societatea „Monumentele Eroilor” a contribuit cu cea mai mare sumă, respectiv 25.000 de lei, Societatea „Cultul Eroilor” a donat 10.000 de lei, o sumă similară fiind acordată şi de Societatea „Vita” din Cernăuţi.

În acest fel, pe 10 ianuarie 1922 se adunaseră 168.444 de lei şi 65 de bani, sumă suficientă pentru ridicarea monumentului, dar şi pentru ridicarea unui bust al maiorului Neculai Ioan, eroul din luptele de la 1877.

Pe 14 mai 1922 se pune piatra de temelie a monumentului. Interesant este şi mesajul din Actul de fundaţie, scris pe pergament, dedicat soldaţilor din Regimentul 2 Grăniceri, care „au scăpat nu numai oraşul de jaf şi foc, dar au zădărnicit şi planul lor criminal de a lega Moldova de republica sovietică Rusă”.

 

A scăpat ca prin minune de la demolare din faţa trupelor Armatei Roşii

În luna iunie a anului 1922 piesele de bronz pentru monument au fost aduse la Fălticeni de către sculptorul Teodor Burcă, iar ulterior s-a lucrat pentru finalizarea proiectului.

Monumentul a constat într-un soclu ridicat din piatră de Câmpulung, în stil greco-roman, şi două basoreliefuri de bronz, primul reprezentând un atac de infanterie din războiul de reîntregire, iar al doilea bătălia de la Spătăreşti. Soclul era împodobit cu două plăci de bronz, o coroană de lauri şi o frunză. Pe una din plăci apar numele eroilor căzuţi în bătălia de la Spătăreşti, 14 soldaţi, iar pe cea cea de-a doua placă o dedicaţie din partea locuitorilor oraşului Fălticeni.

Pe postament este un soldat grănicer de bronz, care stă într-un genunchi, privind în zare cu o mână la cască şi cu alta încleştată pe armă, în timp ce la picioare se află un vultur cu o cruce în cioc.

Inaugurarea monumentului a avut loc pe data de 24 ianuarie 1922, dar în absenţa sculptorului Teodor Burcă, reţinut la Bucureşti cu alte probleme.

Istoricul Mihai Aurelian Căruntu consideră că lupta de la Spătăreşti este o filă importantă din Primul Război Mondial, mai ales prin prisma faptului că a fost o stavilă în calea bolşevizării Europei Centrale.

Trebuie remarcat şi faptul că monumentul a scăpat de furia Armatei Roşii „eliberatoare” din Al Doilea Război Mondial şi nu a fost demolat. Chiar dacă se află astăzi pe alt amplasament decât cel iniţial, monumentul reprezintă un simbol al oraşului Fălticeni.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Monumentul militarului grănicer de la Fălticeni, un chin de aproape cinci ani.
 Vizualizări articol: 2249 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 5.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 5.0 din 8 voturi
Monumentul militarului grănicer de la Fălticeni, un chin de aproape cinci ani5.058

Iulius Mall Suceava
AnnaCori
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Alte titluri din Local

Ştiri video

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Elia Studio - Salon de infrumusetare
Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei