Județul Suceava a încheiat anul 2017 cu 1.948 de gospodării neelectrificate. Lumina în case este asigurată cu lămpi cu motorină sau cu baterii ori de lumânări, într-o bună parte din cazuri, sau de generatoare, la cei mai înstăriți. Conform evidențelor guvernamentale, în cazul a 447 de gospodării proprietarii acestora au o ”stare socială vulnerabilă”, ceea ce înseamnă că este extrem de puțin probabil să reușească, pe banii lor, să-și racordeze casele la rețeaua de energie electrică. Alte 444 de gospodării au ”stare socială foarte bună” și cele mai multe, 1057, ”stare socială medie sau slabă”.
281 de gospodării sunt izolate față de rețeaua electrică, 807 se află la distanțe cuprinse între 0,5 și 2 km față de rețeaua electrică, dar cele mai multe, 860, sunt amplasate la mai puțin de jumătate de kilometru față de rețea. Cele mai multe gospodării total neelectrificate, 92, sunt în Gura Humorului și, deși toate sunt la mai puțin de 500 metri față de rețeaua electrică, 41 dintre acestea sunt locuite de persoane din categoria ”vulnerabili” ca stare socială, iar ceilalți sunt cu stare socială medie și slabă.
Pe locul doi se plasează comuna Voitinel, cu 70 de gospodării aflate majoritatea la distanțe de 0,5-2 km până la rețea. 60 dintre gospodăriile fără curent electric sunt ale unor persoane cu stare socială medie/slabă, iar 10 sunt locuite de persoane vulnerabile social. Urmează comuna Șcheia, cu 59 de gospodării neelectrificate, locuite majoritar (53) de persoane vulnerabile și cu stare socială medie sau slabă (6). Gulia și Marginea au același număr de gospodării neelectrificate, 58, dar deși în Marginea 7 dintre acestea sunt izolate față de rețea, iar la Marginea 5, perspectivele de a fi alimentate cu energie electrică sunt total diferite. În Gulia, locatarii din 50 de gospodării au stare socială vulnerabilă și din 8, medie/slabă, în timp ce în Marginea toate cele 58 de gospodării neelectrificate sunt în categoria stare socială foarte bună. Un număr mare de gospodării total neelectrificate sunt și la Leșu Ursului, 54, toate aflate la distanțe cuprinse între 0,5 și 2 km de rețeaua electrică și toate locuite de oameni cu stare socială medie sau slabă.
Rentabilitatea este principalul criteriu după care se ghidează operatorii de distribuție a energiei electrice
Cei care nu-și permit achiziționarea de generatoare, cumpără cu bidonul motorină de la benzinărie în fiecare lună, cu 9-10 litri de motorină putând ține o lampă aprinsă seara.
Costurile pentru extinderea rețelei de energie electrică sunt extrem de ridicate, prin urmare primăriile, mai ales în mediul rural, nu dispun de fonduri pentru finanțare. Din statistica prezentată, iese din discuție ca familiile care locuiesc în aceste gospodării să suporte măcar o parte din costuri pentru că este vorba, în mare parte din cazuri, despre beneficiari ai legii privind venitul minim garantat, suplimentat eventual cu alocațiile copiilor.
Rămân ca alternative finanțarea de la bugetul de stat sau de către firmele de distribuție, însă acestea din urmă se călăuzesc după principiul rentabilității. Racordarea la rețeaua de energie a caselor izolate este o investiție greu sau imposibil de recuperat, astfel că operatorii de distribuție a energiei electrice nu se arată interesați de astfel de proiecte.
Singura șansă pare să fie programele de finanțare cu fonduri străine a unor soluții de furnizare a electricității în zonele unde racordarea la rețeaua de electricitate nu este fezabilă. Din 2016, Guvernul are semnat un memorandum cu Innovation Norway, operatorul care asigură implementarea Programului Energie Regenerabilă, Eficiență Energetică, Securitate Energetică, finanțat din fonduri norvegiene. Dintr-o bază de date cu 21.432 de locuințe neelectrificate, din toată țara, pusă la dispoziție de Ministerul Energiei, norvegienii vor selecta și vor racorda la rețea 10.000 de gospodării. Bugetul alocat este de 10 milioane de euro. Până la această oră, nu știm dacă printre gospodăriile selectate vor fi și unele din județul Suceava.
