Printează articolul
Trimite e-mail
Messenger
ø fişiere video
Judeţul Suceava a încheiat anul 2017 cu 1.948 de gospodării neelectrificate. Lumina în case este asigurată cu lămpi cu motorină sau cu baterii ori de lumânări, într-o bună parte din cazuri, sau de generatoare, la cei mai înstăriţi. Conform evidenţelor guvernamentale, în cazul a 447 de gospodării proprietarii acestora au o ”stare socială vulnerabilă”, ceea ce înseamnă că este extrem de puţin probabil să reuşească, pe banii lor, să-şi racordeze casele la reţeaua de energie electrică. Alte 444 de gospodării au ”stare socială foarte bună” şi cele mai multe, 1057, ”stare socială medie sau slabă”.
281 de gospodării sunt izolate faţă de reţeaua electrică, 807 se află la distanţe cuprinse între 0,5 şi 2 km faţă de reţeaua electrică, dar cele mai multe, 860, sunt amplasate la mai puţin de jumătate de kilometru faţă de reţea. Cele mai multe gospodării total neelectrificate, 92, sunt în Gura Humorului şi, deşi toate sunt la mai puţin de 500 metri faţă de reţeaua electrică, 41 dintre acestea sunt locuite de persoane din categoria ”vulnerabili” ca stare socială, iar ceilalţi sunt cu stare socială medie şi slabă.
Pe locul doi se plasează comuna Voitinel, cu 70 de gospodării aflate majoritatea la distanţe de 0,5-2 km până la reţea. 60 dintre gospodăriile fără curent electric sunt ale unor persoane cu stare socială medie/slabă, iar 10 sunt locuite de persoane vulnerabile social. Urmează comuna Şcheia, cu 59 de gospodării neelectrificate, locuite majoritar (53) de persoane vulnerabile şi cu stare socială medie sau slabă (6). Gulia şi Marginea au acelaşi număr de gospodării neelectrificate, 58, dar deşi în Marginea 7 dintre acestea sunt izolate faţă de reţea, iar la Marginea 5, perspectivele de a fi alimentate cu energie electrică sunt total diferite. În Gulia, locatarii din 50 de gospodării au stare socială vulnerabilă şi din 8, medie/slabă, în timp ce în Marginea toate cele 58 de gospodării neelectrificate sunt în categoria stare socială foarte bună. Un număr mare de gospodării total neelectrificate sunt şi la Leşu Ursului, 54, toate aflate la distanţe cuprinse între 0,5 şi 2 km de reţeaua electrică şi toate locuite de oameni cu stare socială medie sau slabă.
Rentabilitatea este principalul criteriu după care se ghidează operatorii de distribuţie a energiei electrice
Cei care nu-şi permit achiziţionarea de generatoare, cumpără cu bidonul motorină de la benzinărie în fiecare lună, cu 9-10 litri de motorină putând ţine o lampă aprinsă seara.
Costurile pentru extinderea reţelei de energie electrică sunt extrem de ridicate, prin urmare primăriile, mai ales în mediul rural, nu dispun de fonduri pentru finanţare. Din statistica prezentată, iese din discuţie ca familiile care locuiesc în aceste gospodării să suporte măcar o parte din costuri pentru că este vorba, în mare parte din cazuri, despre beneficiari ai legii privind venitul minim garantat, suplimentat eventual cu alocaţiile copiilor.
Rămân ca alternative finanţarea de la bugetul de stat sau de către firmele de distribuţie, însă acestea din urmă se călăuzesc după principiul rentabilităţii. Racordarea la reţeaua de energie a caselor izolate este o investiţie greu sau imposibil de recuperat, astfel că operatorii de distribuţie a energiei electrice nu se arată interesaţi de astfel de proiecte.
Singura şansă pare să fie programele de finanţare cu fonduri străine a unor soluţii de furnizare a electricităţii în zonele unde racordarea la reţeaua de electricitate nu este fezabilă. Din 2016, Guvernul are semnat un memorandum cu Innovation Norway, operatorul care asigură implementarea Programului Energie Regenerabilă, Eficienţă Energetică, Securitate Energetică, finanţat din fonduri norvegiene. Dintr-o bază de date cu 21.432 de locuinţe neelectrificate, din toată ţara, pusă la dispoziţie de Ministerul Energiei, norvegienii vor selecta şi vor racorda la reţea 10.000 de gospodării. Bugetul alocat este de 10 milioane de euro. Până la această oră, nu ştim dacă printre gospodăriile selectate vor fi şi unele din judeţul Suceava.
