Cu certitudine Africa este un continent al contrastelor, însă prejudecățile potrivit cărora mare parte din continentul negru este condamnat la sărăcie încă sunt bine instalate în subconștientul celor mai mulți dintre noi.
Despre aceste idei preconcepute, însă cel mai frecvent vehiculate în media, a vorbit profesorul senegalez Mamadou Dramé, de la Universitatea „Cheickh Anta Diop” din Dakar, în scurta sa vizită de la Suceava, de la finele lunii noiembrie.
Reîntors la Suceava la șapte ani de la prima sa vizită aici, Mamadou a susținut două conferințe elevilor și studenților suceveni în care a evidențiat aspectele pozitive ale continentului din care vine, mai puțin cunoscute de cei care nu au avut niciodată contact cu continentul african.
„În România nu se cunosc multe despre continentul african. Asta am observat încă din 2010, când am venit prima dată. Pentru mulți înseamnă doar sărăcie, război, oameni care trăiesc la limita subzistenței și, pe de o parte, îi înțeleg pentru că asta este ce livrează media occidentală. Informațiile pe care le primesc sunt din Libia, din război, dar asta nu reprezintă Africa. Mulți europeni, dacă vor merge în Africa, vor avea o surpriză. Multe țări sunt mai bine dezvoltate decât țările europene. De aceea cred că este important să le vorbesc oamenilor despre Africa, să înțeleagă. Vreau să le stârnesc interesul despre acest continent. De ce nu și-ar alege într-o bună zi să ne viziteze, să ne descopere cu adevărat?”, a mărturisit Mamadou.
Senegalezul a călătorit în peste 30 de țări, menționând că în multe din locurile pe care le-a vizitat s-a confruntat cu aceeași viziune greșită despre Africa.
Despre „continentul viitorului”, cum i se mai spune, despre forța sa de regenerare, despre tinerii care învață și care vorbesc 5, 6 sau chiar 7 limbi străine, despre dezvoltare și evoluare a vorbit Mamadou, la Suceava.
„Vreau ca lumea să aibă o nouă viziune. Când vreau să invit pe cineva în Africa mi se dă drept răspuns că nu e un teritoriu sigur. Sunt mai multe atacuri teroriste în Franța sau în Statele Unite ale Americii, de exemplu, însă câți știu asta?”, a mai completat senegalezul.
Una dintre conferințele pe care le-a ținut la Suceava a avut loc la Centrul de Reușită Universitară (în colaborare cu Centrul de Cercetare ”Analiza Discursului” – USV), iar cea de-a doua la Biroul francez, în cadrul „După-amiezilor francofone”.
O bogată activitate profesională
Fost bursier al Guvernului României în cadrul programului „Eugène Ionesco” și prezent ca stagiar postdoctoral la Universitatea „Ștefan cel Mare” în anul 2010, profesorul își amintește cu plăcere de Suceava.
„Observ că oamenii se dezvoltă din punct de vedere profesional. Sunt foarte fericit să-i întâlnesc din nou și ei, la rândul lor, sunt bucuroși să mă vadă”, a spus senegalezul, adăugând că vrea să revadă mănăstirile și muntele.
I-a plăcut la Suceava și a încercat să revină în 2013, însă nu a obținut viza.
Prof. univ. dr. Sanda-Maria Ardeleanu a fost coordonatoarea lui Mamadou în cadrul stagiului lui de la Suceava, din 2010, lucrarea lui de diplomă având ca temă Teoria imaginarului lingvistic.
„Este un tânăr deosebit, este deschis, are simțul umorului. Este un ambasador al francofoniei românești, al Sucevei, al Universității”, a punctat Sanda-Maria Ardeleanu, aceasta evidențiind bogata activitate didactică și de cercetare pe care o desfășoară Mamadou.
Universitatea „Cheickh Anta Diop” din Dakar, unde Mamadou predă sociolingvistică și gramatica limbii franceze, are aproximativ 80.000 de studenți.
Predă, de asemenea, în Gambia, țară vecină Senegalului, anglofonă, didactica limbii franceze.
Este implicat în mai multe proiecte de cercetare care vizează educația și tânăra generație.
Coordonează cercetarea pentru Senegal în cadrul programului „Toți copiii să citească” („All children reading”) al Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (United States Agency for International Development – USAID), un amplu program cu o durată de cinci ani.
Este coordonatorul unui proiect de rescriere a istoriei Senegalului, în 25 de volume, proiect finanțat de președinția Senegalului, pentru care a contactat și universitari suceveni în vederea studierii relațiilor româno-senegaleze.
Totodată, a fost editor mai mulți ani la Codesria, o organizație Pan-Africa (mișcare la nivel mondial care urmărește să încurajeze și să consolideze legăturile de solidaritate între toți africanii), cu preocupări în ceea ce privește dezvoltarea cercetării în științele sociale.
Nu în ultimul rând, face parte din comitetul științific al revistei Anadiss, publicație bianuală a Universității din Suceava, cu articole și rezumate publicate în limbi de circulație internațională, la inițiativa membrilor Centrului de Cercetare „Analiza Discursului”.
