Catedrala Sucevei va fi încălzită cu energie termică extrasă din pământ

Catedrala Sucevei, a doua ca mărime din țară, depășită în dimensiuni doar de Catedrala Mântuirii Neamului, care este încă în lucru, va fi încălzită, chiar din această iarnă, cu energie geotermală. Altfel spus, căldura necesară imensului edificiu, cu o înălțime de peste 80 de metri, va fi asigurată din energia acumulată în pământ.

Până acum, în curtea Catedralei „Nașterea Domnului”, de pe Mărășești, au fost executate 25 de foraje la adâncimea de 100 de metri, în acestea fiind introduse pompele de căldură geotermală, conectate printr-o imensă rețea de conducte speciale, prin care energia termică este colectată din pământ și transferată în clădire.

„Prin fiecare din puțuri se extrage între 5 și 7 kw, adică se asigură în total 125 – 175 kw. Conform calculelor specialiștilor, în cea mai mare parte a anului singurul consum pe care îl vor mai avea va fi cel de funcționare a sistemului. În funcție de temperaturile exterioare, dacă va fi nevoie, există variante de suplimentare a energiei termice produse”, a explicat preotul paroh Petru Argatu, care veghează zi de zi la bunul mers al lucrării care ar trebui să aducă economii semnificative lăcașului de cult pe care îl gestionează cu multă dăruire, de aproape 20 de ani.

Ideea utilizării energiei verzi, ecologice și economice, pentru necesarul de căldură al Catedralei nu este nouă, doar că nu a putut fi pusă în practică în lipsa fondurilor necesare, costurile inițiale unui astfel de sistem fiind principalul motiv pentru care nu este atât de des întâlnit.

În 2012 un proiect pe energie verde, pentru dotarea Catedralei cu pompe de căldură şi panouri fotovoltaice, a fost depus de unitatea de cult împreună cu Primăria Suceava, la Administraţia Fondurilor de Mediu. Rezultatul - au rămas cu ochii în soare.

„Nici o lumânare nu putea sta aprinsă!”

Cum investiția era în plină derulare și trebuiau să acționeze rapid, s-a luat decizia de asigurare a energiei termice prin pardoseală, un sistem utilizat cu rezultate bune în locuințe. Nu și la o construcție de asemenea dimensiuni, mai ales în înălțime.

„În primul an am folosit sistemul de încălzire din pardoseală, dar s-a dovedit a fi foarte costisitor. În plus, a apărut o problemă neprevăzută -   aerul rece de la perete interacționa cu cel cald de la pardoseală, încât se formau curenți de nu puteai sta în biserică. Nici o lumânare nu putea sta aprinsă!”, a povestit preotul paroh care, cu această lucrare monumentală – Catedrala, la care a avut de depășit nenumărate piedici, aproape că a devenit expert în construcții, instalații și multe alte domenii în care a trebuit să se implice, pentru a găsi soluțiile cele mai bune.

Costuri de încălzire de 33.000 de lei pe o lună de iarnă

În al doilea an de folosință a Catedralei, problema curenților puternici din interiorul Catedralei a fost rezolvată în mare parte prin introducerea unui sistem de încălzire adițional.

„După ce am pus ventilo-convectoare s-au mai redus curenții de aer, pentru că dădeau căldură pe perete și nu mai interacționa aerul rece de acolo cu cel cald de la pardoseală. Problema e alta - costurile sunt foarte mari. Anul trecut, numai pentru o lună de iarnă am consumat cu încălzirea clădirii peste 33.000 de lei, la gaz metan. Nu avem puterea financiară să susținem astfel de cheltuieli. Atunci ne-am decis să mergem pe energie verde”, a menționat preotul paroh Petru Argatu.

Acum, când iarna e încă blândă, doar în trei zile în care au dat drumul la căldură în Catedrală au consumat 56 de metri cubi de gaz metan.

Consumul este mult mai mare ca al unui bloc de locuințe – volumul clădirii este mai mare decât al câtorva scări de bloc turn la un loc, mai ales că este spațiu liber, nu compartimentat.

Cea mai mare lucrare cu pompe de căldură din Moldova

Confruntați cu cele două probleme – curenții de aer și facturile imense la încălzire, preoții care se ocupă de administrarea Catedralei s-au văzut nevoiți să pornească o nouă lucrare, care, prin amploarea ei, este de asemeni cea mai mare din Moldova și probabil printre primele în țară.

Dacă pentru încălzirea unei case sunt necesare 2-3 foraje pentru montarea pompelor de căldură, la Catedrală au fost făcute 25 de astfel de puțuri. Pompele de căldură sunt apoi racordate la colectoare, care, la rândul lor, sunt legate la distribuitoarele de energie termică.

„Sperăm ca până de sărbători să putem da drumul la căldură de la noul sistem. Depindem și de vreme. Căutăm să finalizăm lucrările la exterior, celelalte le putem face și când vremea este mai dificilă. Important este că ne scad costurile de căldură de 5 sau chiar de 7 ori. Una e să plătești 33.000 de lei într-o lună, alta e să dai undeva la 5.000 de lei”, a adăugat Petru Argatu.

Iarna căldură, vara răcoare

Sistemul implementat la Catedrală este dual, adică sol-aer, pentru că o bună parte din energia captată va fi solară, fiind aduse panouri performante, capabile să colecteze energia solară inclusiv când este rece afară. Vara colectează energia solară și o înmagazinează în pământ, iar iarna o extrag și o folosesc la încălzirea clădirii. Același sistem înlocuiește vara necesitatea introducerii aerului condiționat, căldura fiind trimisă în pământ, iar în încăperi fiind adus aer rece. Astfel se fac economii mari și vara, când asigurarea unor temperaturi mai ușor suportabile în clădiri a devenit de asemenea o povară financiară.

Catedrala Sucevei, între primele zece cele mai înalte lăcașuri ortodoxe din lume

Pe 4 octombrie 2015, la aproape un sfert de secol de la punerea primei pietre de temelie, a avut loc prima sfințire a Catedralei „Nașterea Domnului”. Slujba de sfințire, la care au fost prezente aproximativ 10.000 de persoane, a fost oficiată de 60 de preoți și diaconi, în frunte cu ÎPS Teofan Savu (Mitropolitul Moldovei și Bucovinei), ÎPS Teodosie Petrescu (Arhiepiscopul Tomisului), ÎPS Pimen Zainea (Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților) și Preasfințitul Visarion (Episcopul de Tulcea).

Dimensiunile construcției sunt impunătoare: aproximativ 70 de metri lungime, 20 de metri lățime și 80 de metri înălțime. Construcția are trei turle de formă octogonală, în vârful fiecăreia dintre ele existând câte o cruce masivă din inox aurit, de dimensiuni cuprinse între 4 și 6 metri.

Turla principală, dispusă deasupra naosului și având montată o cruce de 6 metri, are înălțimea de 82 de metri, plasând Catedrala Arhiepiscopală din Suceava printre primele zece cele mai înalte lăcașuri ortodoxe din lume și pe locul al treilea între cele mai înalte catedrale ortodoxe românești, după Catedrala Mântuirii Neamului Românesc (127,5 metri) și Catedrala Mitropolitană din Timișoara (90,5 metri).

Realizarea Catedralei, la care lucrările au început în 1991, cu perioade de stagnare, din lipsă de fonduri, a fost posibilă şi prin donațiile private, George Becali fiind unul dintre cei mai cunoscuți finanțatori, dar cele mai mari contribuții au venit de la bugetul local al Sucevei, prin intermediul conducerii primăriei și al consilierilor locali, care au aprobat până acum finanțări de aproape 2 milioane de euro.