Curtea de Apel Suceava s-a pronunțat definitiv în dosarul care îi privește pe câțiva suceveni extrem de cunoscuți. Toți vor avea de executat pedepse în penitenciar, cea mai mică fiind de 3 ani, iar cea mai mare de 6 ani. Totuși, condamnările de ieri sunt mai blânde decât cele pronunțate de Tribunalul Suceava.
Cea mai grea pedeapsă a primit-o Cristian Mihail Robu, fost Hoidrag, zis „Porcu”, care trebuie să stea după gratii 6 ani. În primă fază primise o condamnare de 10 ani de închisoare.
Sever Șutu, fost Leonte, va sta după gratii 5 ani și 6 luni. Și în cazul lui pedeapsa a fost redusă de la 10 ani.
Cea mai mare scădere este în cazul lui Adrian Thiel, fost Șerșeniuc. În loc de 10 ani, acesta va sta la pușcărie timp de 5 ani.
Tot o reducere a primit și Valentin Donu, zis Jaronka, care în loc de 6 ani are de executat 3 ani de închisoare.
În urmă cu patru ani, în același dosar a fost condamnat și un alt inculpat, respectiv Cristian Constantin Dancu. Acesta a primit 2 ani de închisoare cu suspendare.
Față de Ilie Mihai Băbuță, zis „Mimi”, s-a dispus disjungerea cauzei penale, după ce la Tribunalul Suceava a primit o condamnare de 8 ani de închisoare.
Mai trebuie spus că inculpații din acest dosar au fost obligați și la plata unor despăgubiri, care depășesc suma de 30.000 de euro, către victimele pe care le-au traficat.
Alte persoane trimise în judecată în același dosar au avut mai mult noroc, și asta pentru că procesul penal demarat împotriva lor a încetat ca urmare a intervenirii prescripției faptelor. În acest fel, Dumitru Marius Ciobotaru, zis „Tequila”, Nicolae Mugurel Pastor, zis „Ghebosu”, Ștefăniță Bujorean, Marian Ciprian Pentelescu, zis „Mâr-mâr”, Marian Herghelegiu, Daniel Ioan Bidalah și Cornel Daniel Dobroghii, zis „Șchiopu”, toți din Suceava, respectiv Dumitru Bîrtoiu, fost Popovici, zis „Dan Popovici”, din Șcheia, Florian Petru Pîrvu, din Ipotești, și Viorel Bordei, din Plopeni, au scăpat de o eventuală condamnare.
Gruparea s-a constituit în cursul anului 2003
Potrivit procurorilor DIICOT Suceava, gruparea era extrem de bine structurată, iar totul se derula pe paliere, fiecare persoană având atribuții bine definite. În rechizitoriul întocmit de procurori se arată: „Din întreg materialul probator administrat în cauză în cursul urmăririi penale rezultă că grupul infracțional organizat s-a constituit pe parcursul anului 2003, pornind de la inculpații Robu Cristian Mihail, fost Hoidrag, zis «Porcu», și Șutu Sever, fost Leonte, ca principali organizatori, aceștia având ca punct de plecare, în sensul de «experiență verificată», pe de o parte, activitățile infracționale pe care le-au desfășurat anterior pe teritoriul Germaniei și Austriei (în special furturi în dauna avutului privat) – în anul 2002, iar pe de altă parte, păstrarea legăturilor anterioare, bine închegate, în zonele Hamburg, Spremberg și Kassel, din Germania, și Viena, din Austria, unde au fost arestați și condamnați pentru săvârșirea unor infracțiuni de furt sau tâlhării, și inculpatul Băbuță Mihai Ilie, zis «Mimi» («locotenent» al acestora și principalul racolator de victime)”.
Victimele, obligate să fure și să tâlhărească în străinătate
Gruparea pusă pe picioare de „Porcu” și Sever și la care a aderat ulterior și „Mimi” a acționat în perioada 2003-2004 și avea ca scop racolarea și exploatarea de victime minore, prin obligare sau determinare la comiterea de infracțiuni de furt și tâlhării pe teritoriul Germaniei sau Austriei.
Reprezentanții DIICOT Suceava au arătat că totul se desfășura foarte riguros: „Membrii grupării aveau roluri bine stabilite, astfel că, pe de o parte se asigura victimelor transportul până în Germania sau Austria – cazul inculpaților Robu Cristian Mihail, Șutu Sever, victimele fiind racolate în special de inculpatul Băbuță Mihai Ilie, grup la care a devenit adept și inculpatul Dancu Cristian Constantin, acesta cunoscând și împărtășind ulterior principiile și regulile grupului infracțional”.
Șerșeniuc și Jaronka asigurau cazarea și depozitarea bunurilor furate
Procurorii au mai arătat în actul de sesizare a instanței de judecată că un rol important l-au avut și Adrian Thiel, fost Șerșeniuc, rezident în Austria, printr-o căsătorie de conveniență, și Valentin Donu, fost Jaronka, în Germania. Mai exact, cei doi au asigurat cazare sau găzduire atât victimelor, cât și inculpaților și s-au ocupat și de tăinuirea și valorificarea bunurilor obținute prin furt.
În rechizitoriu se menționează: „Odată ajunși pe teritoriul Germaniei sau Austriei, victimele și traficanții erau primiți de învinuitul Donu Valentin, fost Jaronka, în Germania, și de inculpatul Thiel Adrian, fost Șerșeniuc, în Austria, care le asigurau găzduirea sau cazarea, mijloacele de transport și de comunicație necesare comiterii infracțiunilor și le furnizau «ponturile» sigure de furt – respectiv date amănunțite despre locațiile unde urmau să comită furturile fără riscul de a fi prinși (adrese, hărți, locuri de amplasare a sistemelor de alarmă, program ș.a.). De asemenea, conform înțelegerii, cei doi asigurau și depozitarea bunurilor sustrase până la transportarea lor în România sau valorificarea acestora pe teritoriul țării de rezidență pentru obținerea rapidă a unor sume de bani necesare întreținerii, în special a inculpaților și în subsidiar a victimelor, practicându-se prețuri mult reduse față de cele reale, sumele de bani astfel obținute fiind însușite de către traficanți”.
Cine erau victimele
Anchetatorii au ajuns la concluzia că victimele erau alese în așa fel încât să nu poată provoca prea multe neplăceri. Astfel, erau alese persoane din familii cu resurse materiale minime, multe dintre ele dezorganizate, cu mulți frați, din cartiere mărginașe ale municipiului Suceava. „Marea majoritate a victimelor lucrau ca «șoareci» pe microbuzele maxi-taxi din Suceava sau făceau parte din anturajul acestor «șoareci» (vecini de bloc, prieteni) și erau cunoscuți de o parte din membrii grupării, prin intermediul căreia ceilalți traficanți reușeau să afle rapid preocupările incipient infracționale sau infracționale cu care erau cunoscuți aceștia”, se specifică în rechizitoriu.
De asemenea, victimele erau minori, iar acolo unde nu reușeau să-i convingă cu vorba bună, membrii grupării treceau la amenințări cu acte de violență. Iată cum descriu procurorii DIICOT Suceava aceste aspecte: „Li se inventau datorii (în jargon: «dreptul de șmecher») sau erau timorate cu statutul de «grei» ai lumii interlope din municipiul Suceava al inculpaților traficanți. Se mai foloseau și exemple de corecții fizice aplicate de aceștia altor minori, se invocau posibile represalii ce puteau fi aplicate de alți membri ai lumii interlope cu care traficanții se aflau în permanent contact sau se proceda la «terorizarea» minorilor prin căutări repetate, insistente și contacte cu atitudini agresive ale traficanților. De asemenea, ca o latură «pozitivă» care putea fi dată ca exemplu, traficanții își exploatau cu abilitate în ochii victimelor statutul de membri marcanți ai lumii interlope (la nivelul la care aceasta deja exista în municipiul Suceava), sugerând protecție și un anumit grad de intangibilitate între victime și congenerii acestora”.
Țepele trase celor care transportau persoane în străinătate
O altă componentă reținută în sarcina membrilor grupării este aceea de înșelăciune, victime fiind mai mulți transportatori de persoane în regim internațional. Este vorba de 11 părți vătămate, iar modalitatea de lucru era următoare: „După ce le cereau acestora să îi transporte în străinătate, spre diverse destinații – Germania, Austria sau Italia, prin diverse manopere dolosive, întăreau convingerea părților vătămate că au de a face cu persoane de încredere care doresc să meargă la muncă în străinătate și le solicitau cu titlu de împrumut diferite sume de bani în valută, sub pretextul necesității prezentării acestora la vamă ori la un eventual control al poliției de frontieră, sume de bani pe care ulterior nu le mai restituiau acestora, abandonând pe traseu autoturismele cu care erau transportați”.
Căsătorii de conveniență pentru a putea călători în străinătate
Un aspect relevant este și faptul că, după ce inculpații Cristian Mihail Robu și Sever Șutu au fost arestați și condamnați pe teritoriul acestor state, fiind returnați în țară și ca urmare a restricțiilor aplicate la dreptul privind libera circulație, aceștia au recurs la încheierea de căsătorii, dobândind în acest fel nume de familie noi, după cel al soțiilor lor, iar ulterior au solicitat organelor competente emiterea de noi pașapoarte, la data respectivă nefiind relevant CNP-ul ca date de identificare.
Cum își „prelucra” Șerșeniuc victimele
Comisia rogatorie efectuată în Austria a stabilit și activitatea lui Șerșeniuc, care pentru eficientizarea profiturilor obținute din furturi își instruia victimele temeinic, în sensul „perfecționării” acestora pentru sustragerea mai sigură de bunuri, prin metoda „sacoșei de aluminiu” sau „bosei” (o sacoșă cu pereții dublați de folie de aluminiu, folosită de obicei pentru împachetarea alimentelor, care avea rolul de a împiedica declanșarea alarmelor de securitate de la ieșirea din magazine).
Ce furau hoții din magazine
Pentru ca marfa furată să poată fi vândută rapid, membrii grupării indicau exact produsele țintite. Acestea constau în produse cosmetice, articole de îmbrăcăminte și încălțăminte produse de firme renumite în domeniu, aparatură electrocasnică, componente calculatoare etc., care erau valorificate de regulă în România, banii astfel obținuți fiind împărțiți între membrii grupării, iar victimele traficate, dacă situația o impunea, erau abandonate în străinătate.
