Locuitorii municipiului Suceava produc 30.000 de tone de deșeuri menajere anual, care ar trebui să ajungă în depozite special amenajate. Unul dintre acestea este cel de la Moara, încă nedat în folosință, fiind abia în faza de evaluare a celor șase oferte depuse de firmele care vor să opereze gestionarea deșeurilor în proiectul SMID (Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor). Un câștigător al licitației organizate de Consiliul Județean Suceava va fi desemnat în circa o lună de zile și, dacă nu vor fi contestații, la începutul anului viitor depozitul de la Moara ar putea fi dat în folosință. Până atunci, deșeurile sunt transportate în depozitul temporar de la Ipotești, de unde ar trebui ulterior relocate la Moara. Primarul de Suceava, Ion Lungu, a declarat ieri, în conferință de presă, că municipalitatea intenționează ca împreună cu actualul operator de salubritate din oraș, Diasil SRL, să elaboreze un proiect de închidere a depozitului de la Ipotești, după modelul celui de la Călău, ca alternativă la transportul deșeurilor la Moara. ”Închiderea este mai puțin costisitoare, la depozitul de la Ipotești deșeurile sunt deja în putrefacție”, a spus primarul. Proiectul ar urma să fie supus aprobării Ministerului Mediului și Lungu speră să fie și acceptată această soluție, mai ales că în SMID, municipiul Suceava figurează ca furnizor al unei cantități de 26.000 de tone de deșeuri pentru depozitul de la Moara. Această cantitate reprezintă circa 20% din cantitatea de deșeuri care se va depozita.
O altă variantă pe care Ion Lungu o are în vedere este arderea deșeurilor menajere și transformarea acestora în energie termică, în centrala firmei Bioenergy. Primarul afirmă că unul dintre acționarii firmei i-a propus de câteva ori această soluție pentru gunoiul din Suceava, dar pe lângă transformările care ar trebui făcute la centrală pentru a funcționa ca incinerator, mai există o opreliște serioasă: în Tratatul de Pre-Aderare a României la UE nu există ținte de reducere a deșeurilor, ci doar ținte de reciclare a acestora.
Unele studii arată că incinerarea consumă mai multă energie decât produce și este poluantă
Incinerarea cu recuperare de energie nu este echivalentul reciclării, care nu se realizează prin incinerare, cu sau fără recuperare de energie. ”Noi am putea arde de mâine aceste deșeuri, dar legea nu ne permite”, a afirmat Ion Lungu. El a făcut apel la parlamentari și la europarlamentarii români de la toate formațiunile politice să analizeze problema deșeurilor și din această perspectivă și să vadă în ce măsură poate fi negociată cu Comisia Europeană.
Incinerarea deșeurilor nu este o soluție acceptabilă, la această oră, pe plan european, deși toate celelalte state membre UE o practică pe scară largă. Potrivit Green Report, care citează Global Alliance for Incineration Alternatives (GAIA), aproximativ 25% din cantitatea de deșeuri care intră în incineratoare rămâne sub formă de cenușă, iar aceasta trebuie să fie depozitată tot în rampe de deșeuri. Această cenușă este adesea prea toxică pentru a putea fi refolosită.
Incineratoarele de ultimă generație (gazeificare, piroliză, arc de plasmă etc.) sunt prevăzute cu dispozitive de control al poluării aerului, care captează doar o parte din poluanți. Se estimează că filtrele rețin numai 5-30% din cantitatea de particule foarte fine, mai mici de 2,5 microni sau nanoparticule. ”Din totalul deșeurilor municipale și asimilabile, doar fracția biodegradabilă poate fi considerată regenerabilă, însă numeroase studii arată că arderea deșeurilor biodegradabile este extrem de ineficientă, consumurile de energie ale instalației anulând în mare parte producția. Practic, în măsura în care deșeurile sunt regenerabile (biodegradabile), arderea lor produce foarte puțină energie; în măsura în care incinerarea produce energie, aceasta nu este regenerabilă”, se arată în studiul prezentat (https://www.green-report.ro/deseurile-municipale-nu-reprezinta-o-sursa-de-energie-regenerabila/).
