DNA contestă în instanţă tergiversarea soluţionării dosarului lotului Dîmbu-Olărean-Babiuc-Bărbuţă

Structura centrală a DNA a ajuns la exasperare în dosarul care-i priveşte, printre alţii, pe fostul procuror Dumitru Dîmbu, fostul judecător Bogdan Bărbuţă, ex-primarul din Rădăuţi, Aurel Olărean, respectiv pe omul de afaceri Constantin Babiuc.

Trimis spre judecată la Curtea de Apel Cluj încă din octombrie 2014, dosarul nu a trecut încă nici de Camera Preliminară. Şi asta deoarece după un an şi jumătate de termene, în iunie 2016 judecătorul de caz s-a pronunţat şi a decis trimiterea dosarului înapoi la DNA pentru completarea cercetărilor, pe linia nelegalităţii administrării probelor, inclusiv interceptări telefonice şi ambientale, respectiv a neregularităţii rechizitoriului.

Numai că, din iunie 2016 şi până în prezent, soluţia nu a fost motivată, fapt ce face imposibilă analizarea contestaţiei de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Tocmai de aceea, procurorii DNA au înaintat o acţiune în instanţă, la ÎCCJ, prin care încearcă să obţină obligarea judecătorului de la Curtea de Apel Cluj să motiveze soluţia într-un termen cât mai scurt.

Interesant este că, chiar dacă a trecut aproape un an şi jumătate de când a dat pronunţarea, fără să vină şi cu motivarea aferentă, magistratul de la Curtea de Apel Cluj nu riscă nici o sancţiune pentru simplul fapt că nu este prevăzut nicăieri acest aspect.

Ce probleme a descoperit judecătorul de Cameră Preliminară

Printre altele, judecătorul de drepturi şi libertăţi a decis anularea parţială a ordonanţei de începere a urmăririi penale faţă de toţi inculpaţii şi anularea mai multor ordonanţe de extindere a cercetărilor penale.

Judecătorul a anulat ordonanţele prin care s-a dispus autorizarea de interceptări a înregistrărilor şi a convorbirilor telefonice. De asemenea, au fost anulate autorizaţiile pentru interceptarea şi înregistrarea cu titlu provizoriu pe bandă magnetică efectuate în dosar. Aceste decizii sunt în legătură cu declararea ca neconstituţionale a interceptărilor făcute de SRI.

Mai mult, Curtea de Apel Cluj-Napoca a decis excluderea a numeroase probe. Printre altele este vorba de procese-verbale de redare în formă scrisă a convorbirilor telefonice şi de redare în formă scrisă a conversaţiilor purtate în mod ambiental. Au mai fost anulate şi procese-verbale de aducere la cunoştinţă a învinuirii şi declaraţii date de învinuiţi şi suspecţi.

Instanţa a mai constatat neregularitatea rechizitoriului faţă de o mulţime de fapte imputate inculpaţilor. Mai exact, s-a constatat o descriere deficitară în fapt şi în drept a infracţiunilor. Este vorba de infracţiuni „grele” din dosar, imputate inclusiv judecătorului suspendat Bogdan Bărbuţă şi procurorului suspendat Dumitru Dîmbu. De exemplu, în cazul lui Dîmbu, instanţa a constatat descrierea deficitară în fapt şi în drept a infracţiunilor de complicitate la şantaj, trafic de influenţă, favorizarea făptuitorului (şase infracţiuni), instigare la compromiterea interesului justiţiei, instigare la infracţiunea de abuz în serviciu, folosirea în orice mod de informaţii care nu sunt destinate publicităţii în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani sau alte foloase necuvenite, abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

Un dosar al cărui verdict este foarte departe

Inculpaţii din acest dosar au fost trimişi în judecată pe data de 3 octombrie 2014, fiind acuzaţi de foarte multe fapte asociate celor de corupţie. Principalii inculpaţi din dosar au fost arestaţi preventiv.

Vârful de piramidă al anchetei face referire la afacerile derulate de Constantin Babiuc. Acesta ar fi pus la cale o schemă ilicită de îmbogăţire, iar pentru asta a avut nevoie şi a fost ajutat sau protejat de judecătorul Bogdan Bărbuţă şi procurorul Dumitru Dîmbu.

Potrivit anchetatorilor, în perioada martie-octombrie 2005, judecătorul Bogdan Bărbuţă a pronunţat 69 de hotărâri judecătoreşti cu încălcarea dispoziţiilor legale şi atestarea unor fapte neconforme realităţii. Prin aceste hotărâri, lui Babiuc i s-a recunoscut dreptul de proprietate asupra unei suprafeţe de 41,59 ha, pe care omul de afaceri a înstrăinat-o ulterior, obţinând un profit de aproximativ 4.000.000 de lei.

Rămâne de văzut în ce măsură aceste acuzaţii vor fi confirmate sau nu de instanţele de judecată.

Pe lângă inculpaţii amintiţi mai sus, în acest dosar au mai fost trimişi în judecată judecătorul Daniela Prandea, avocata Isabela Zorica Vega, fostul şef al Punctului Poliţiei de Frontieră Siret Mihai Prelipcean, fostul primar din Marginea Ioan Onufrei, două pensionare, Silvia Panţîru şi Maria Cociorvan, şi două persoane fără nici o ocupaţie, Victoria Ţîcşă şi Alina Ancuţa Solovăstru, dar şi persoana juridică Nikodemus.