Raportul Comisiei de buget-finanțe din cadrul Consiliului Județean Suceava, pe tema piratării transportului public local, a provocat o nouă bătălie a declarațiilor în deliberativ. Consilierul PSD Dan Ioan Cușnir, care a semnalat existența acestei probleme în Suceava și a solicitat investigații și măsuri, s-a declarat nesatisfăcut de raport, pe care l-a catalogat a fi făcut ”din birou”, apreciind că ”nu va duce la îmbunătățirea stării ilegale în care ne aflăm”.
”Măsurile și concluziile raportului sunt incomplete, nu specifică cine și ce are de făcut, până când, ce se întâmplă dacă nu face”, a declarat Cușnir.
El a spus că a verificat pe teren situația transportului public și are ”zeci de fotografii și de înregistrări”.
”Sunt foarte bine organizați, o organizare specifică celor care funcționează în afara legii. Nu emit bilet, șoferii nici măcar nu au habar că efectuează cursă intrajudețeană și că nu au dreptul să facă cabotaj, nu emit bilet decât la cerere sau când sunt anunțați ca sunt controale. Se anunță imediat între ei dacă au suspiciuni că sunt controlați. Nu fac traseul în afara orașului. De exemplu, cursa 14 spre Trei Movile întoarce în Obcini și a încercat să mă dea jos când i-am spus că vreau să merg la Trei Movile. L-a sunat pe patron și i-a spus că este în mașină unul care vrea la Trei Movile. Patronul i-a spus să nu meargă, ci să se întoarcă în oraș. Din Centru până în Obcini, la capăt de linie, nu a eliberat nici măcar un bilet”, a povestit consilierul Cușnir, oferind și alte informații despre modul în care se desfășoară transportul ilegal de persoane.
El a acuzat că responsabili sunt unul dintre viceprimarii de Suceava și primarul, care ar închide ochii, și a întrebat „dacă este și cineva din conducerea Consiliului Județean părtaș la planul conducerii primăriei de a falimenta TPL, după aceeași rețetă cu care au fost falimentate Termica și SC Drumuri și Poduri”.
Comisia din CJ a constatat că problemele sunt generate de hotărâri aprobate în precedentele mandate
Cușnir a cerut deliberativului elaborarea unor strategii coerente pentru rezolvarea problemelor județului Suceava, care să fie și puse în practică. ”Eu nu vreau ca la sfârșitul celor 4 ani pe raportul de activitate să scriu «m-am certat cu Gheorghe Flutur». Vreau să scriu că, împreună cu CJ, cu PSD și PNL și împreună cu Gheorghe Flutur am creat strategii și le-am pus în aplicare, am schimbat în bine lucruri și mentalități”, a spus Cușnir.
Discursul de 8 minute, la unul dintre ultimele puncte de pe ordinea de zi a ședinței, a adus prima replică din partea președintelui Flutur, care a afirmat că ”eficiența unui om nu se măsoară în lungimea discursului”. Flutur a ripostat că problemele cu pirații în trafic au început în 2007, când deliberativul județean de atunci a permis oprirea curselor intrajudețene în toate stațiile de autobuz din Suceava, iar o altă hotărâre a CJ, din 2013, a aprobat trasee până în 2019, și nu pe 2 ani, cum ar fi fost normal. Hotărârea care permite oprirea în stațiile de autobuz din municipiul Suceava a dus la anularea în instanță a tuturor proceselor-verbale de contravenție întocmite de Primăria Suceava în astfel de cazuri. ”Să solicităm Autorității Rutiere Române să-și facă treaba”, a spus Flutur.
Consilierul PNL Ioan Bădeliță, președintele Comisiei de buget-finanțe și autorul raportului incriminat, l-a acuzat pe Cușnir de rea-credință, afirmând că acesta știe foarte bine că CJ nu are competența ridicării licențelor de traseu și nici competențe de control prin cei doi angajați la serviciul de profil din CJ. ”S-au trimis adrese la ARR, am vorbit cu comisia de la Primăria Suceava, altceva nu avem ce face”, a declarat consilierul liberal.
Problema piraților a fost transferată la ARR
”Sunteți profund nedrept”, i-a spus lui Dan Ioan Cușnir și vicepreședintele CJ Viorel Seredenciuc, arătând că, din 170 de trasee, 4 au fost introduse pe ordinea de zi chiar în ședința CJ din decembrie 2012, când s-a aprobat programul de transport județean. Cel puțin traseul Zaharești-Suceava-Prelipca, pe care operează două firme de transport, îi ridică vicepreședintelui serioase semne de întrebare, legate de numărul de călători pe această rută care să justifice existența a doi operatori. Concluzia lui Flutur a fost că, ”dacă 10% din ceea ce s-a prezentat este adevărat, alte instituții ale statului să vină să-și facă datoria” și a subliniat că el nu ”cocoloșește” pe nimeni și va cere ARR să intervină. Dacă sesizările interinstituționale vor urma calea corespondenței, cu răspunsuri în 30 de zile, este puțin probabil ca până în 2019, când expiră licențele de traseu, să se modifice starea de fapt.
