Drumurile pe care se moare cel mai mult în accidente în judeţul Suceava

Inspectoratul de Poliţie Judeţean (IPJ) Suceava a realizat o analiză cu privire la accidentele grave petrecute pe drumurile din judeţ de la începutul acestui an, iar datele arată că multe dintre tragedii nu se mai petrec pe principalele două drumuri naţionale care străbat judeţul. Principalele două drumuri care străbat judeţul Suceava sunt DN 17, care leagă Suceava de Ardeal, şi DN 2, de la intrarea în judeţ dinspre Iaşi şi până la Siret. Apar însă în fruntea nedoritului top alte două drumuri naţionale, mai puţin întinse, dar care s-au dovedit din păcate extrem de periculoase.

DN 2H, Milişăuţi-Putna, drumul cu cei mai mulţi morţi în accidente rutiere, în primele nouă luni 

Analiza care face referire la primele nouă luni ale anului arată că cel mai mare risc de accidente rutiere soldate cu persoane decedate s-a înregistrat pe DN 2H, Milişăuţi-Putna. Pe acest drum au avut loc, în primele nouă luni ale anului, şapte accidente grave, soldate cu opt persoane decedate şi alte trei rănite grav.

Acest drum care străbate mai multe localităţi din zona Rădăuţi a fost unul cu adevărat „negru” în 2017. Un adevăr este că în zona Rădăuţi-Vicov sunt depistaţi de poliţiştii rutieri cel mai adesea şoferi pericol public, care sunt băuţi, nu au permise de conducere ori rulează cu viteză excesivă. De asemenea, tot aici sunt şi cele mai multe cazuri de şoferi care ignoră semnalele echipajelor rutiere şi încearcă să fugă, la volanul unor maşini înmatriculate în străinătate.

Într-o singură zi, pe 5 septembrie, pe acest drum, DN 2H, au murit trei tineri. Doi au murit la Putna, după ce maşina cu care se deplasau s-a zdrobit de un copac, iar unul la Horodnic de Sus, după ce o maşină a lovit un cap de pod, iar apoi s-a răsturnat în afara drumului. Ambele accidente au avut în prim-plan viteza excesivă.

11 morţi pe DN 2E, de la Fălticeni la Gura Humorului

Accidente cu consecinţe deosebit de grave au avut loc şi pe DN 2E, de la Fălticeni spre Gura Humorului, prin Cornu Luncii. În cazul acestui drum au murit opt oameni numai de la începutul acestei luni. 

Pe acest drum, luând în calcul şi luna octombrie, au avut loc cinci accidente rutiere grave, care s-au soldat cu nu mai puţin de 11 morţi. Statistica în cazul acestui drum este trasă în jos de cumplita tragedie cu şase morţi în care a fost implicată familia preotului Petru Gavril.

În cazul ambelor drumuri aflate în acest top, se poate observa că cele mai multe accidente au în prim-plan mai ales viteza excesivă, dar în unele cazuri şi consumul de alcool.

Principalele cauze ale accidentelor grave

În analiza poliţiei apar şi DN 17 (Suceava – limita cu judeţul Bistriţa-Năsăud), cu şase accidente rutiere grave, soldate cu şase persoane decedate şi rănirea gravă a altor două, şi DN 2 (E 85), cu patru accidente grave, soldate cu patru persoane decedate şi una rănită grav.

Pe alte drumuri naţionale din judeţ au mai avut loc cel mult câte două accidente grave.

Analiza poliţiei arată că principala cauză a accidentelor mortale a fost viteza excesivă sau neadaptată în curbe (16 accidente), urmată de traversările neregulamentare ale pietonilor (14 accidente). A treia cauză a accidentelor este legată de erorile în trafic comise de biciclişti. Şase biciclişti au murit în accidente produse din vina lor, arată analiza poliţiştilor rutieri.  

53 de morţi, în primele nouă luni

Per total, în primele nouă luni ale acestui an, în judeţul Suceava au avut loc 207 accidente rutiere grave, cu 14 în minus faţă de perioada similară din 2016. În urma acestora accidente au murit 53 de persoane, iar alte 194 au fost rănite grave. Dacă la răniţi grav este o creştere de 25 de persoane, partea pozitivă este că numărul decedaţilor a scăzut, tot cu 25 de victime.

La tragerea liniei după nouă luni de zile, IPJ Suceava a concluzionat: ”Deşi parcul auto al judeţului Suceava şi numărul posesorilor de permis de conducere a crescut comparativ cu anul 2016, iar numărul poliţiştilor rutieri sau al celor de la alte structuri atestaţi cu sarcini pe linie rutieră s-a redus cu 25, prin încetarea raporturilor de serviciu cu unitatea (pensionare), rezultatele obţinute pe linia siguranţei rutiere sunt pozitive, principalul indicator fiind reducerea cu 25 a numărului persoanelor decedate prin accidente de circulaţie”.

Această statistică pozitivă din primele nouă luni este însă în parte dată peste cap de ce s-a întâmplat în luna octombrie, când trei accidente deosebit de grave s-au soldat cu nu mai puţin de 11 decedaţi.