Pierderea contractului de livrare de pulbere de dioxid de uraniu către Nuclearelectrica, în decembrie 2015, și achiziționarea materiei prime pentru reactoarele de la Cernavodă de la cel de-al doilea furnizor acreditat, din Canada, menținerea statutului de furnizor captiv al exploatării miniere de la Crucea, prin interzicerea vânzării de uraniu către alți beneficiari decât Nuclearelectrica, în condițiile unei piețe mondiale în expansiune, apariția peste noapte a unor datorii imense ale companiei de stat către stat sunt doar câteva dintre cauzele care au dus în criză exploatarea și prelucrarea uraniului în România, prezentate, ieri, de directorul general al Companiei Naționale a Uraniului, Iulian Ovidiu Sandu, de directorul exploatării de la Crucea, Cezar Cioată, și de liderul de sindicat Mugurel Huțuleac.
Directorul general Sandu a declarat, ieri, la Crucea, în conferință de presă, că această criză a început cu una financiară, care ”s-a transformat în una profesională și de personal” și a adus minele de la Crucea și Botușana în situația de a acumula restanțe la plata salariilor vreme de 3 luni, datorii la furnizori și la bugetul de stat și planarea spectrului șomajului asupra celor 349 de angajați.
Exploatarea minieră Crucea a reușit pe moment să depășească problemele financiare care i-au marcat activitatea în ultimele luni. Directorul general al Companiei Naționale a Uraniului, Iulian Ovidiu Sandu, a anunțat marți, la Crucea, într-o conferință de presă, că salariile restante din martie ale angajaților au fost plătite la zi, furnizorii au fost plătiți în proporție de 99%, iar în următoarele zile se vor distribui și tichetele de masă și masa antidot oferită minerilor la intrarea în schimb, restantă de la începutul anului.
Directorul Exploatării Miniere Crucea, Cezar Cioată, a spus, la rândul său, că ”în urmă cu câțiva ani a început o adevărată luptă împotriva noastră” și, din păcate, această luptă a fost dusă chiar prin instituții ale statului și persoane care la vremea respectivă aveau funcții de decizie în stat. Liderul Sindical Huțuleac a declarat mai tranșant că ”s-a încercat falimentarea intenționată a companiei” pentru a o elimina de pe piață. ”A fost sesizat DNA și de fostul director general al CNU, Gelu Agafiel Mărăcineanu, și de sindicat”, a afirmat Huțuleac, care a mai spus că instituția a transmis deja că una dintre acuzații, cea de abuz în serviciu, nu se confirmă, iar pentru celelalte – printre care delapidare, fals, uz de fals, neglijență în serviciu – cercetarea o va efectua Parchetul General București. Plângerile penale vizează, printre alții, un fost director al CNU, Constantin Adam, foști miniștri și secretari de stat.
Planul de restructurare a CNU trebuie acceptat și de Comisia Europeană
Ovidiu Sandu, care a fost numit director general al CNU în urmă cu două luni și jumătate, a subliniat că, la această oră, o ”cantitate importantă” din producția de la Botușana și Crucea este achiziționată la rezerva de stat, în baza unui contract în valoare de 91 de milioane de lei, valabil până în 20 decembrie a.c.. Vânzarea producției permite, pe lângă plata drepturilor salariale și a facturilor către furnizori, acordarea tichetelor de masă restante încă de la începutul anului, precum și a hranei antidot. ”Am reușit și ridicarea popririi conturilor, făcută de ANAF pentru că CNU nu-și onorase obligațiile fiscale în ultimii 2 ani, din cauza lipsei veniturilor”, a spus Sandu.
Potrivit acestuia, CNU negociază prelungirea contractului de achiziție a octoxidului de uraniu la rezerva de stat, chiar la o valoare mult mai mică decât cea din acest an, și există ”speranța” că, la licitația din decembrie a.c., Nuclearelectrica va relua achiziția de dioxid de uraniu pentru centrala de la Cernavodă și de la CNU, cu atât mai mult cu cât prețul de vânzare practicat de compania statului român a fost, ”de regulă, sub prețul canadienilor”.
Dacă va pierde din nou în fața canadienilor, compania va trebui să achiziționeze concentrat de uraniu de pe piață și să-l proceseze la uzina de la Feldioara, transformându-se, astfel, din producător în prestator de servicii.
Totodată, CNU a elaborat un plan de restructurare a companiei, pe care l-a transmis Comisiei Europene, iar în următoarele două săptămâni o delegație va merge să dea explicații despre acesta și să-l susțină. Sandu a afirmat că în cadrul CE mizează pe sprijinul europarlamentarilor români, al spaniolilor și polonezilor. Pentru finanțarea planului de restructurare, CNU are nevoie de 452 milioane de lei, în care intră plata datoriilor către statul român, de 314 milioane de lei, și costurile închiderii minelor Crucea și Botușana, de 103, respectiv 34,5 milioane de lei. Din datoriile către stat, suma cea mai mare va merge la ANAF, 250 de milioane de lei, pentru o datorie invocată de Curtea de Conturi, după un control.
Dacă planul de restructurare va fi aprobat de Comisia Europeană, se va rezolva problema continuării activității în acest domeniu.
Activitatea de ecologizare, securizare și închidere la Crucea și Botușana va dura 150 de ani
Crucea și Botușana au licență de exploatare până în martie 2020, când își vor înceta definitiv activitatea. Din 2010-2021 va începe activitatea de ecologizare, securizare și închidere, care va dura 150 de ani. Sandu a dat, ieri, asigurări, că nici un miner nu va fi disponibilizat. În acest an, se vor pensiona de drept 75 dintre angajați, anul viitor vor îndeplini condițiile de pensionare 44-49 de ortaci, astfel că până în 2010 vor rămâne 140-150 de angajați, care vor lucra efectiv la ecologizare.
Pentru deschiderea unei noi exploatări de uraniu, cea de la Tulgheș – Grințieș, statul român ar trebui să investească circa 10 milioane de euro, exact suma investită în centrala termică abandonată în Câmpulung Moldovenesc, prin proiectul ”Suceava – Utilități și mediu”. Și mai puțin decât va costa stadionul din Alexandria, pentru care Compania Națională de Investiții alocă 12 milioane de euro.
CNU este singurul producător de uraniu din România și din Europa și, până să piardă contractul cu Nuclearelectrica, România era singura țară din Uniunea Europeană cu ciclu nuclear complet, independentă din acest punct de vedere. Uraniul extras de la Crucea merge la Uzina de Preparare și Prelucrare a Minereului de Uraniu Feldioara. Pulberea sinterizabilă de dioxid de uraniu produsă aici era materia primă pentru fabricarea combustibilului nuclear de tip CANDU, la Fabrica de Combustibil Nuclear de la Pitești. Aici se produc pastile de uraniu pentru cele două unități de la Cernavodă, care asigură aproape 20% din producția de energie electrică necesară consumului țării.
Legislația din România nu permite ca țara noastră să exporte minereu, concentrate tehnice de uraniu sau pulbere sinterizabilă de dioxid de uraniu și nici combustibil nuclear sub formă de fascicule sau altă formă. Până în decembrie 2015, România nici nu importa uraniu pentru fabricarea pe scară industrială a combustibilului nuclear.
Acest lucru s-a schimbat când compania de stat Nuclearelectrica, administratorul centralei de la Cernavodă, a decis să nu mai cumpere combustibilul nuclear de la Compania Națională a Uraniului, ci de la compania canadiană Camenco, pe motiv că prețul canadienilor este mai bun. Nuclearelectrica a reziliat în decembrie contractul cu CNU, astfel că uraniul românesc exploatat de minerii suceveni rămâne pe stoc sau merge la rezerva de stat.
