Târgul Mărului a promovat produsele pomicole şi agricole din zona Fălticeni

În perioada 21-22 octombrie 2017, la Fălticeni s-a desfăşurat ediţia a XIV-a a Târgului Mărului şi a III-a ediţie a Festivalului fanfarelor. Cea mai mare manifestare dedicată producătorilor de mere din Moldova a reunit 25 de pomicultori din bazinul pomicol Fălticeni, o cooperativă - Cooperativa Agricolă „Livezile” Fălticeni, trei producători de sucuri naturale din mere, producători de licori bahice din fructe, opt apicultori, dar şi membrii Asociaţiei „Produs în Bucovina” care au venit în urbea de pe Şomuz cu o varietate de produse din carne şi lapte, dar şi cu zacuscă, compoturi, dulceţuri şi siropuri.

„Principalele evenimente de pe agenda Târgului Mărului şi a Festivalului fanfarelor care au avut loc pe parcursul a două zile în centrul municipiului, au drept scop popularizarea şi dezvoltarea sectorului pomicol, promovarea producătorilor autohtoni de mere, precum şi a afacerilor specializate în tehnologii moderne de prelucrare a merelor precum şi sprijinirea celor care doresc să înfiinţeze livezi sau să planteze un pom pe lângă casă, cu materialul săditor pomicol şi cu sfaturi oferite de specialişti.

Mărul de Fălticeni este unul de calitate, în care am încredere, dovadă fiind că şi cei doi copii ai mei consumă zilnic numai mere produse în Fălticeni. Prin Târgul Mărului încercăm, în limita posibilităţilor legale să dăm o mână de ajutor pomiculturii. Anul acesta derulăm şi două campanii, „Ajută Fălticeniul!” şi „Cumpără produse româneşti!”, pentru că nu este normal să cumpărăm produse din Polonia sau din alte ţări când le avem pe ale noastre foarte, foarte bune”, ne-a precizat primarul Cătălin Coman.

Peste 30 de soiuri de mere au fost expuse la târg

Timp de două zile, producătorii, membri ai Asociaţiei Pomicultorilor Fălticeni sau ai Cooperativei Agricole „Livezile” au expus peste 30 de soiuri de mere, din care 14 au fost oferite spre vânzare. Fenomenul de îngheţ de la sfârşitul lunii aprilie şi începutul lunii mai a diminuat producţia de fructe din acest an cu 5 - 10 tone la hectar şi au înjumătăţit-o în fermele de pe Valea Moldovei din zona Cornu Luncii - Dumbrava. Coform preşedintelui Asociaţiei Pomicultorilor din Bazinul Pomicol Fălticeni, ing. Mircea Costişevschi, producţia obţinută în acest an, de 20 - 30 de tone la hectar în funcţie de soi, acoperă cheltuielile şi unele investiţii în livadă. Comparativ cu anul trecut producţia este mai mică, chiar dacă 2016 a fost un an cu o perioadă de două luni fără ploaie, iar în puţinii ani când primăvara este ploiasă, iar vara nu este prea secetoasă, producţia din aceleaşi livezi este de 40 - 45 de tone de mere la hectar.

Cele mai căutate soiuri au fost Ionathan, Ionagold, Idared, Golden delicios, Florina, Generos, Wagner şi Gala. Deşi au fost căutate de diabetici, pentru faptul că asigură un echilibru între nivelul de zaharuri şi aciditate, caracteristică ce ajută în ţinerea bolii sub control, din târg au lipsit merele din soiul Pătul.

Perioada de recoltare a început la Fălticeni pe 11 septembrie şi majoritatea fermierilor au terminat această operaţiune, la momentul actual având loc sortarea fructelor şi depozitarea în spaţii cu temperatură constantă de până la patru grade Celsius şi umiditate controlată. Aşa cum am aflat chiar de la pomicultori, secretul pentru a păstra în cele mai bune condiţii fructele, este dezinfectarea celulei înainte de depozitare iar încărcarea unei celule să se facă cu acelaşi soi de mere, pentru că fiecare soi are o temperatură optimă de păstrare. Depozitele pomicultorilor asociaţi în cadrul Cooperativei „Livezile” Fălticeni depăşesc 2.000 de tone.

Fructele şi sucurile produse la Fălticeni se regăsesc în marile magazine

Pentru vizitatori au fost organizate expoziţii cu vânzare. Pe lângă gama variată de mere oferite de producători la preţuri cuprinse între 2,5 şi 4 lei/Kg, printre atracţiile târgului au fost standurile la care cei prezenţi au putut savura suc natural de mere, suc de mere cu sfeclă, suc de mere cu morcov, suc de mere fiert cu scorţişoară dar şi o nouă gamă de sucuri „Saft”, suc de mere cu pere, suc de sfeclă şi suc de soc cu măr, produse la singura fabrică certificată IFS (International Food Standard) din nordul Moldovei. Aşa cum am aflat de la proprietarul fabricii, Pavel Onea, pentru obţinerea unui astfel de certificat trebuie să îndeplineşti câteva condiţii foarte stricte.

„Avem analize de la materia primă până la produsul finit, şi scoatem produse de cea mai bună calitate. Fabrica a îndeplinit toate condiţiile, această certificare fiind cartea de vizită a procesatorului. Sucul de mere este natural 100%, iar certificarea IFS a făcut posibilă comercializarea acestui suc în reţelele de magazine Lidl, Auchan şi pe piaţa externă”, ne-a declarat ing. Pavel Onea.

Şi sucurile „aRoma”, parte integrantă din clasa de mărci „Produs în Bucovina”, etichetă care confirmă calitatea şi reţeta tradiţională a produselor noastre, sucuri a căror poveste frumoasă a început în 1994, au fost la mare căutare, acestea fiind cunoscute la nivel naţional din marile lanţuri de magazine Auchan, Carrefour, Metro, Mega Image.

Pepinierele din România nu au nici o şansă în faţa celor din Olanda

Perioada optimă de plantare a pomilor fructiferi este toamna, începând cu 15 octombrie şi se poate prelungi pâna în 20 noiembrie. Există avantajul ca prinderea să fie aproape sigură, în sol fiind umiditate suficientă, iar în perioada de iarnă rănile de pe rădăcini au timp suficent să se cicatrizeze până la reluarea vegetaţiei în primăvară. Două pepiniere, Fălticeni – Oprişeni şi Berchişeşti au venit la târg cu o ofertă bogată de material săditor din speciile măr, păr, cireş, vişin, cais, prun, gutui.

Gabriel Vasiliu are o bogată experienţă în pomicultură, conducând o perioadă îndelungată, în calitate de inginer şef şi Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare pentru Pomicultură Fălticeni. Aici „s-a îndrăgostit” de partea de producţie a puieţilor de pomi fructiferi, iar atunci când unitatea de cercetarea nu i-a mai adus satisfacţia muncii, pepiniera fiind desfiinţată, şi-a făcut propria unitate în care să producă material săditor. Deşi produce certificat puieţi de cea mai bună calitate, spune că pepinierele din România nu au nici o şansă în faţa celor din Olanda, principala ţară din care importă puieţi de pomi fructiferi, pentru că în ţara lalalelor, producţia unei pepineire este de un million de puieţi.

„În pepinieră ciclul de producţie este de trei ani la pomii altoiţi, forţa de muncă nu o găseşti, chiar dacă sunt dispus să plătesc oricât mi se cere pentru că munca nu este uşoară, iar singura şansă pe care o mai avem, este să aducem muncitori din China, pentru că cei din România preferă ajutorul social, iar cei din Ucraina au plecat să muncească în Polonia şi Cehia”, ne-a spus inginerul Gabriel Vasiliu.

Problemele pomicultorilor, prezentate şi în acest an specialiştilor din minister

Pomicultorii au discutat despre pomicultura din nordul ţării cu Mihai Amarandei, consilier personal al ministrului agriculturii Petru Daea, care a promis că problemele cu care se confruntă aceşti oameni vor fi analizate la Ministerul Agriculturii. Pomicultorii au ridicat mai multe probleme, printre care: problema reconversiei şi aplicarea aceluiaşi model ca în viticultură, birocraţia din proiectele europene, asigurarea culturilor, preluarea modelului polonez în agricultură, importurile de fructe şi legume care fac concurenţă neloială produselor autohtone.

„Este pentru prima oară când vin la Fălticeni. Am vrut să-i văd aici, la ei acasă, pe cei care vând mere. Fiind a XIV-a ediţie, este deja o tradiţie acest eveniment, deja oamenii din zonă vin cu drag aici, pomicultorii ştiu că fac şi un pic de vânzare. Am remarcat şi o publicitate foarte bună pentru produsele locale, care va avea un efect pozitiv pe termen lung pentru că cei care vor cumpăra, vor gusta din mărul de Fălticeni care are un gust foarte bun şi care se vinde la preţuri foarte bune. Îi felicit pe organizatori, îmi place ce văd, produse frumoase, gustoase, bune, o pondere foarte mare de sortimente de fructe, am văzut şi preparate din lapte şi carne produse în Bucovina. Sper să facă şi un profit cei care vând pentru a fi încurajaţi să facă această manifestare şi anul viitor. În final, în orice afacere din agricultură, dacă nu produci, nu rămâi cu ceva în buzunar toamna, nu mai ai acelaşi chef ca anul viitor să munceşti cu aceeaşi intensitate. Încercăm să sprijinim pe toţi fermierii, începând de luni intră subvenţia APIA, un avans care înseamnă 60%, iar până la sfârşitul anului vor intra banii pentru toate lucrările de primăvară, ceea ce nu s-a întâmplat prea des în ultimii ani. Şi în şcoli se vor da începând de anul acesta numai mere româneşti, trebuie să învăţăm copilul de mic să consume produse româneşti şi fiecare trebuie să conştientizeze că atunci când merge într-un market trebuie să se uite pe etichetele <Produs în România>. Trebuie să cumpărăm produse româneşti pentru că învârtim o rotiţă dintr-un mecanism care va începe să funcţioneze. Trebuie să ne învăţăm să facem şi producţie cantitativă şi calitativă pentru a asigura profitul fermei. Subvenţia este ceva în plus, este un sprijin, un ajutor. Pentru mere, la o medie de 20 tone la hectar, la un preţ de doi lei, ajungem la 40.000 lei. Dacă scădem cheltuielile, etc. venitul pe un hectar de livadă cu mere ar trebui să fie de 15.000 lei. Subvenţia este o gură de oxigen care mai vine pe lângă venitul obţinut pentru toţi cei care lucrează în agricultură”, a spus Mihai Amarandei, consilier personal al ministrului agriculturii Petru Daea.

Reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii, prezenţi la Fălticeni

Ediţia a XIV-a a Târgului Mărului a fost organizată de Primăria şi Consiliul Local Fălticeni şi Asociaţia Pomicultorilor din Bazinul Pomicol Fălticeni în parteneriat cu Consiliul Judeţean Suceava, Ministerul Agriculturii prin Direcţia pentru Agricultură Suceava, Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură Suceava, Cooperativa Agricolă „Livezile” Fălticeni, Asociaţia „Produs în Bucovina”, Centrul Cultural Bucovina, Asociaţia Culturală Vatra Satului. Printre cei care au fost alături de pomicultori în aceste două zile s-au numărat, autorităţile locale şi judeţene, senatorul Ioan Stan, Mihai Amarandei, consilier personal al ministrului agriculturii Petru Daea, Haralampie Duţu, director executiv al Direcţiei Judeţene pentru Agricultură Suceava, Silviu Bogdan Pricop, director adjunct al aceleiaşi instituţii, Laurenţiu Precup, director executiv al Direcţiei Judeţene pentru Agricultură Iaşi.