Unde se duc gunoaiele, când se duc? Răspunsul corect ar fi: la groapa de gunoi. Când, însă, în județul Suceava nu există nici un depozit de deșeuri menajere funcțional, rămâne întrebarea unde ajunge tot ceea ce se aruncă din gospodării. La Pojorâta, comuna în care cei mai mulți dintre locuitori s-au declarat ecologiști din tată-n fiu și au protestat vehement față de depozitul ecologic de deșeuri de pe Mestecăniș, când acesta era aproape finalizat, pe post de groapă de gunoi e folosită pădurea din jur. În zona Pârâului Chilia, dacă te abați de la drumul comunal doi metri în pădure, atât pe dreapta, cât și pe stânga, vezi mormane de recipiente de material plastic, doze de aluminiu, pantofi, haine, cârpe, scutece pentru copii folosite, cauciucuri imense de TAF-uri, cazane, cutii de cremă, de deodorant și tot ce se poate arunca într-o gospodărie. Nu într-un singur loc, să te gândești că poate au fost aruncate accidental, de o săptămână, două în urmă, ci peste tot, în straturi, ceea ce denotă o practică îndelungată.
Medicul veterinar Cristina Velisar, din Câmpulung Moldovenesc, este unul dintre iubitorii de munte care vin săptămânal în această zonă. Ne spune că a constatat depozitarea deșeurilor în pădure de prin anul 2015. ”Este foarte mult material plastic – pet-uri, saci, folii – în toate formele îl găsești. La fel, cauciucuri mari, care blochează cursurile de apă sau sunt aruncate la întâmplare în pădure. Probabil sunt de la cei care au exploatat lemn aici, uitați-vă cât de mult s-a tăiat! Prin vara anului 2015 am remarcat că sunt mai multe gunoaie ca de obicei, dar în timp s-au acumulat și acum pădurea este pur și simplu sufocată. Când vin duminica, la plecare strâng 3-4 saci de deșeuri de material plastic, însă în următoarea săptămână aproape nu se cunoaște”, ne spune medicul.
Dr. Velisar: ”Ne mai mirăm și ne revoltăm că vin sălbăticiunile peste noi! Nu uitați, noi am fost primii care ne-am dus peste ele”
La o răscruce, pe drumul comunal Chilia, lângă un container care pare a fi al unei firme care taie copaci în pădure, zac trei cauciucuri mari și un bidon de material plastic. Un metru mai încolo, este aruncată o cameră de cauciuc. Cum intri în pădure, ferite de ochii trecătorilor de pe drum, sub crengile brazilor gunoaiele cresc peste tot. Unele, deja pe trei sferturi îngropate. La orice pas de împiedici de ”producția” celor care n-au nici umbră de milă față de natură.
”Rarăul ce a ajuns, câtă plăcere ne mai poate face evadarea în natură? Rarăul nu ar fi trebuit să fie o rezervație naturală, protejată, în loc de zona comercială în care s-a transformat? Și dacă îl promovăm ca pe o rezervație respectată, protejată și curată, așa cum ar fi normal, oare nu ar veni aici adevărații iubitori de natură?”, sunt întrebările retorice ale medicului veterinar Cristina Velisar. ”Dacă tot vorbim de «Hai în Bucovina», să adresăm această invitație doamnei ministru al Mediului, să vadă cancerul care sufocă pădurea noastră dragă, să vadă gunoiul și cauciucurile imense lăsate și de cei care chiar au defrișat pădurea, au lucrat acolo și a rămas o uriașă vale a plângerii după ei. Ne mai mirăm și ne revoltăm că vin sălbăticiunile peste noi! Nu uitați, noi am fost primii care ne-am dus peste ele, le-am distrus casa, habitatul, le culegem cu furie toate roadele pădurii și nu mai au ce mânca”, a mai spus dr. Velisar.
Primarul Bogdan Codreanu: ”La noi sunt oameni gospodari!”
Îl întrebăm pe primarul de Pojorâta, Bogdan Codreanu, ce explicație poate fi pentru transformarea pădurii în groapă de gunoi. Prima reacție este că ”nu gospodarii din Pojorâta și Valea Putnei aruncă gunoaie în pădure”. ”La noi sunt oameni gospodari, fiecare strânge gunoiul menajer și îl scoate la poartă lunea, de unde este preluat de operatorul de salubritate. Avem un serviciu de salubritate funcțional și lunar factura pentru deșeuri plătită de primărie este de cel puțin 10.500 de lei. Marea majoritate a cetățenilor au contract de salubritate, taxa de salubrizare este achitată de peste 90% dintre locuitori, nu fac ei așa ceva”, afirmă Bogdan Codreanu. Este însă greu de crezut că mormanele de gunoi menajer care sufocă pădurea provin din gospodării din Vatra Dornei, Suceava sau Rădăuți.
Primarul ne spune că drumul comunal din zona Chilia este în responsabilitatea administrației locale, însă pădurile din zonă sunt toate proprietate privată și sunt supravegheate atât de angajați ai ocolului silvic, cât și de jandarmeria montană, care patrulează frecvent.
În fața imaginilor de la fața locului, acceptă totuși că depozitarea gunoaielor în pădure este o problemă reală și serioasă și dispune primele măsuri: verificarea firmelor care au efectuat exploatări în zonă și obligarea de a colecta cauciucurile de TAF-uri abandonate în pădure și pe cursul de apă, ridicarea gunoiului, verificarea existenței contractelor de salubritate la locuințele și casele de vacanță din apropierea Pârâului Chilia, precum și instalarea unei bariere pentru acces controlat.
Primele măsuri de salubrizare au fost dispuse încă de ieri, de primar
”În mod evident, gunoaiele astea nu au fost aduse cu sacoșa și nici cu căruța. Cel mai probabil, cu un tractor. Am discutat și cu cei de la ocolul silvic, să instalăm o barieră, de care să se ocupe paznicul de la ocol. Sper să gestionăm bine această problemă, de acum încolo”, ne-a declarat primarul Codreanu.
Ieri după-amiază, edilul de la Pojorâta ne-a trimis și primele imagini cu acțiunea de salubrizare pe care a început-o imediat după plecarea noastră. El a spus că această activitate va continua și că întreaga zonă va fi mult mai bine monitorizată pentru că ”Pojorâta este o comună de oameni gospodari, care țin la curățenie și nu accept să ne facă de râs unii care n-au respect față de natură și de semenii lor”.
