Thermonet, vehiculul prin care banii pentru încălzirea sucevenilor ajung garantat la Bioenergy

Răcirea vremii le aduce, în fiecare an, sucevenilor ale căror locuințe sunt racordate la sistemul centralizat de termoficare aceeași problemă: dacă vor avea căldură și apă caldă în case. Separarea producției agentului termic de transport și distribuție și asigurarea activității de termoficare de către firme private, vândute populației ca metoda-minune prin care vor scăpa de amenințarea frigului în case, s-a dovedit o iluzie. Singura schimbare pe care o resimt abonații la sistemul de termoficare prin trecerea de la Termica la Bioenergy – Thermonet este majorarea facturilor. Avariile sunt frecvente, la revizia de vară apa caldă tot se întrerupe, iar promisele contracte individuale cu abonații nu au nici o șansă reală să devină realitate. Nu mai departe de primăvara acestui an, acționarul principal al Thermonet, Adrian Bodea, președintele companiei Adrem Invest, anunța la Suceava introducerea unui sistem inovator de contorizare individuală, care nu mai este utilizat nicăieri. L-am întrebat, ieri, pe directorul general al Thermonet, Mugur Corlățan, ce ar presupune, de fapt, tehnic și financiar, contorizarea individuală, solicitată înainte de licitația pentru desemnarea operatorului de transport-distribuție, și de Primăria Suceava. Succint, pentru distribuția pe orizontală a agentului termic ar fi vorba de o nouă instalație în fiecare apartament, similară celei care se realizează la montarea centralelor pe gaz – conducte în apartament, calorifere și coloane pe casa scărilor, contoare. Investiția din locuințe ar trebui suportată, logic, de proprietarul casei, iar dincolo de pragul casei, de altcineva. De asemenea, pentru a fi sistemul funcțional, absolut toți locatarii ar trebui să-l utilizeze. Fără manoperă, doar materialele ar costa, potrivit estimărilor directorului Corlățan, aproximativ 2.500 de lei/apartament. Înmulțit cu cele 17.300 de locuințe, câte erau în primăvară racordate la sistemul centralizat, ar rezulta o investiție de aproximativ 9,4 milioane de euro.
Cine o face? Nu se știe.
Thermonet nu și-a asumat obligația contractelor individuale
Directorul Thermonet recunoaște că, și dacă s-ar găsi cineva să aloce acești bani, tehnic ar fi dificil de realizat și asta nu doar pentru că este necesar acordul a 100% locatari dintr-un bloc, ci și pentru că schimbarea instalației termice presupune și alte costuri ulterioare, cum ar fi, de exemplu, zugrăvitul. Lipsa de viabilitate a unui astfel de proiect reiese și din faptul că nici măcar noile blocuri construite în oraș prin ANL nu au prevăzută distribuția orizontală a agentului termic, ci instalația este tot în sistem clasic, verticală. Întreb dacă obligația contractelor individuale nu a fost o condiție prevăzută în caietul de sarcini la licitație și Mugur Corlățan spune că nu, a fost ”doar o recomandare în anexa nr. 5-4”. ”Ne dorim să reușim să ajungem să putem încheia măcar convenții individuale”, afirmă directorul general al firmei, care ar da posibilitatea operatorului să obțină accesul în locuințe pentru debranșare, în cazul restanțierilor la plata facturilor.
În ceea ce privește investițiile la care s-a angajat Thermonet, la preluarea sistemului, Mugur Corlățean spune că, din 15 octombrie 2015 și până în prezent, investiții din surse proprii se ridică la aproximativ 1,5-1,6 milioane de lei. În ce? ”Nu doar în țevi, ci și în logistică de funcționare și în transmisia de date. Noi am concesionat acest sistem și avem obligația de a-l întreține. Trebuie doar să reparăm și să facem sistemul funcțional, investițiile în rețele și în punctele termice le face primăria”, a fost răspunsul.
O parte din investițiile la care s-a angajat municipalitatea au fost făcute – schimbări de rețele și modernizarea a mai puțin de jumătate dintre cele 49 de puncte termice. Pe rețele, pierderile medii sunt de 40-45%, dar vara, când consumul de agent termic este redus și stagnează în coloane, ajung și la 75%. În același timp, pierderea acceptată de ANRSC este de 24%.
Datoriile pe care asociațiile de proprietari le aveau către Thermonet la 30 septembrie a.c. erau de 720.000 de lei, iar datoria Thermonet către producătorul de energie termică, Bioenergy, este de aproximativ 4 milioane de lei. Plata față de ceilalți furnizori și plata salariilor sunt la zi.
”Momentan, suntem pe pierderi. Ne-am asumat că 5 ani nu suntem rentabili. Firma este susținută pe banii acționarilor”, declară Mugur Corlățan.
Întrebarea care vine firesc: unde este atunci afacerea? Este Thermonet o societate de caritate?
Nicidecum.
”Investiția în pierderi”, concept de afaceri declarat de Thermonet
Concesiunea transportului și distribuției este pe 20 de ani, cu drept de prelungire încă 10 ani. ”Obiectivul este ca Thermonet să nu consume bani, să protejeze centrala (n.r. Bioenergy). Dacă ar veni cei 4,5 milioane de lei subvenția în avans, aproape am ajunge cu datoria către Bioenergy la zi”, afirmă șeful Thermonet.
Practic, schimbarea esențială pe care a adus-o schimbarea operatorului Termica SA, care avea acționar unic Consiliul Local Suceava, cu Thermonet, care are aproximativ același acționariat ca firma-mamă, Bioenergy, este că banii încasați din plata facturilor și din subvenții sunt virați către aceasta din urmă. Pentru Termica, efectuarea plăților către Bioenergy nu era o prioritate. Prin înființarea vehiculului Thermonet, acționarii s-au asigurat că banii plătiți de suceveni și de municipalitate ca subvenție la prețul gigacaloriei pentru populație ajung în contul centralei de producție a agentului termic.
De altfel, în primăvară chiar administratorul unic Adrian Bodea declara că ”cea mai importantă investiție pe care o facem este în acoperirea pierderilor, care sunt de circa 4 milioane de lei pe an și pe care ni le-am asumat”.
Dacă primăria își va onora angajamentul de a reabilita 100% rețeaua de transport și distribuție a agentului termic și de a automatiza toate punctele termice și dacă va funcționa în Suceava un sistem ca cel care există deja în municipiul Botoșani, pierderile vor scădea sub 10%. Tot în astfel de condiții, numărul optim de angajați ar fi de circa 80.
Estimările acționariatului consideră perspectiva rentabilă.
Deocamdată, automatizarea parțială a punctelor termice a redus numărul de salariați la 120. Mugur Corlățan ne-a declarat că, în următoarea perioadă, vor fi disponibilizați 23 de angajați, majoritatea cititori și operatori rețele, dar și o parte din personalul TESA. Din 157 de salariați, câți au fost inițial preluați de la Termica, vor rămâne 120, o parte părăsind firma anterior.
Locurile lor de muncă, la fel ca și căldura și apa caldă din casele sucevenilor, depind în mare măsură de subvențiile plătite de municipalitate și de regularitatea cu care abonații la sistemul de termoficare centralizat își plătesc facturile.