Evreii sărbătoresc astăzi Anul Nou şi se pregătesc de Ziua Iertării

Anul Nou evreiesc (Roş Haşana) începe astă seară, după asfinţitul soarelui, cu o aruncare de obiecte, care simbolizează păcatele, lângă o apă sau lângă o fântână („tashlich”) şi durează până vineri, 22 septembrie, când apare prima stea pe cer.

Astăzi, după ”aruncarea păcatelor”, urmează o cină în familie, la care se mănâncă tradiţional supă cu tăiţei şi plăcintă cu miere şi fructe. Merele şi mierea semnifică anul dulce de care fiecare evreu speră să aibă parte. Urările obişnuite sunt „Shaná Tová” (Un an bun) sau „Shana Tová u-Metuká” (Un an bun şi dulce).

La cina de mâine seară, pe masă trebuie să fie prezente şi binecuvântate fructe cât mai multe şi mai diverse, dar şi morcovi, dovleac, fasole verde, praz, o sfeclă, precum şi un cap de peşte, care simbolizează ”capul anului”. De obicei, se mai aduce la masă şi o pâine rotundă (halá), simbolul timpului circular.

Sărbătoarea Anului Nou este a celebrării creării primilor oameni, Adam şi Eva. Sunt două zile de introspecţie, de recunoaştere a greşelilor făcute în anul ce a trecut şi de luare a deciziilor pentru noul an. În aceste zile se sună din şofar, un instrument tradiţional făcut dintr-un corn de berbec. Obiceiul face trimitere la trezirea poporului, pentru a medita la faptele trecute şi schimbarea celor rele în bine, şi la Ziua Judecăţii.

Modul de calcul al calendarului iudaic face ca Anul Nou evreiesc să nu înceapă joia, vinerea sau duminica; este o sărbătoare fără dată fixă, care cade în septembrie sau la începutul lunii octombrie, în a 162-a zi după prima din zilele Paştelui. Conform calendarului mozaic, anul care începe astăzi este 5778.

Învăţăturile iudaice spun că, de Roş Haşana, Dumnezeu îi înscrie imediat în Cartea Vieţii doar pe cei care sunt în mod evident drepţi. Cei clar nelegiuiţi sunt trecuţi în Cartea Morţii, iar toţi ceilalţi, marea majoritate, sunt clasificaţi ca „Beinonim” (la mijloc). Soarta acestora din urmă se decide pe baza acţiunilor pe care le întreprind în următoarele zece zile, când au timp să-şi ceară iertare pentru greşelile făcute şi să se străduiască să le răscumpere cu fapte bune, care pot atârna greu în balanţa cu care Dumnezeu îşi cântăreşte hotărârile până la ratificare, de Iom Kipur.

În cele zece zile de pocăinţă dintre Roş Haşana - Anul Nou evreiesc şi Iom Kipur - Ziua Iertării Păcatelor, evreii îşi dau silinţa să îşi refacă relaţia cu Dumnezeu.

De Iom Kipur, din 29 septembrie, la apus, până la apusul zilei de 30 septembrie, evreii suceveni se vor ruga împreună pentru iertarea păcatelor şi pentru a fi înscrişi în Cartea Vieţii, la Sinagoga Gah.