Peste 1.500 de elevi din județ ar putea primi zilnic o masă caldă

Laptele și cornul ar putea deveni o amintire pentru peste 1.500 de elevi suceveni, acestea urmând să fie înlocuite cu o masă caldă.
Patru școli din județ au fost propuse pentru programul pilot „Masă caldă pentru elevi”, Ministerul Educației urmând să selecteze 100 de unități din țară unde elevii vor avea asigurată, gratuit, o masă în timpul programului de la școală, în limita a 7 lei/zi/elev.
Cele patru unități sucevene înscrise în program sunt Școala Gimnazială Gulia, Școala Gimnazială Ulma, Școala Gimnazială Pătrăuți și Școala Gimnazială Moldova Sulița. Aceasta din urmă a fost parte a proiectului și în anul școlar trecut, când Guvernul a selectat 50 de școli unde a demarat „Masă caldă pentru elevi”.
Programul a șchiopătat însă, iar primul semestru a fost un rateu total din lipsa normelor metodologice de aplicare. Cei peste 250 de elevi de la Moldova Sulița au primit prima masă din program abia în luna mai, cu aproape nouă luni întârziere și cu doar o lună înainte de finalul anului școlar. Întrucât școala nu dispune de cantină sau sală de mese, masa a fost livrată în regim catering, elevii primind un sandvici cu șuncă sau carne de pui, cașcaval, un fruct și legume.
Mese pentru elevii din zone izolate și familii nevoiașe
Programul „Masă caldă pentru elevi” vizează stimularea prezenței la cursuri a elevilor și reducerea abandonului școlar în rândul familiilor afectate de sărăcie, fiind selectate școli din zone dezavantajate, cu elevi provenind din familii nevoiașe.
„La Școala Gimnazială Ulma învață 325 de preșcolari și elevi de la clasa pregătitoare până la clasa a VIII-a. Ne aflăm într-o zonă izolată, defavorizată din punct de vedere al locurilor de muncă, în plus, vorbim de familii numeroase, cu mulți copii. Elevii pun preț pe laptele și cornul pe care le primesc, sunt consumate, pentru unii este singura masă de la școală. Cu siguranță ar aprecia și masa caldă”, a arătat Georgeta Chimiuc, directoarea Școlii Gimnaziale Ulma, unitate candidată la acest program.
De cealaltă parte, la Pătrăuți învață peste 800 de preșcolari și elevi, din care circa 58% sunt romi.
„Așteptăm și noi un răspuns în ceea ce privește aprobarea. Ar fi un program bine-venit în școală”, a transmis Mihaela Grijincu, directoarea Școlii Gimnaziale Pătrăuți.
Referitor la program, Ministerul Educației spune că acesta este parte a strategiei privind scăderea ratei de părăsire timpurie a școlii, care a fost în România de 18,51% în anul 2016.
„Programul ține cont de creșterea rapidă și alarmantă a numărului de elevi aflați în situație de eșec școlar și de numărul elevilor care abandonează școala, situații direct corelate cu condițiile climaterice și de mediu defavorabile, având în vedere numărul mare de preșcolari și de elevi care de la domiciliu până la școală au de străbătut distanțe foarte mari”, mai arată ministerul de resort.
Tocănițe, ciorbe, macaroane, piure și friptură, în meniul elevilor
Potrivit proiectului, meniul elevilor este sugerat de Institutul Național de Sănătate Publică și ar putea include: supă de pui cu legume, ciorbă de văcuță cu legume, legume cu piept de pui la grătar, mâncare de mazăre cu piept de pui, piure de morcov cu grătar de pui, piure de cartofi cu piept de curcan, ghiveci de legume cu pui, orez cu legume și pui la tavă, sufleu de broccoli cu brânză, cartofi gratinați cu piept de pui la grătar, tocană de legume cu orez brun, piure de cartofi cu sfeclă și chifteluțe de legume, omletă cu legume (ardei, ciuperci, ceapă verde) și brânză telemea, sufleu de conopidă, broccoli și brânză la cuptor, ciuperci la cuptor umplute cu brânză, macaroane cu brânză, cartofi franțuzești (la cuptor cu brânză și ou), quinoa cu legume, sandvici cu unt, șuncă, cașcaval și legume (roșii, castravete, salată), sandvici cu piept de pui la grătar sau pulpă de pui dezosată la grătar cu legume crude (gogoșar, varză, morcov), salată de fructe (măr, pară, caisă, piersică, banană, portocală) etc.