Placă comemorativă în memoria eroului bucovinean Ion Grămadă, dezvelită la cimitirul Pacea

La o sută de ani de la ziua în care eroul bucovinean Ion Grămadă murea străpuns de gloanţe la Cireşoaia, într-una din cele mai dramatice şi sângeroase bătălii din timpul Primului Război Mondial, acesta a fost comemorat, la Cimitirul Pacea din municipiul Suceava, în cadrul unei ceremonii solemne militare şi religioase.

În semn de omagiu adus sublocotenentului post-mortem Ion Grămadă a fost dezvelită o placă comemorativă amplasată pe troiţa care veghează de aproape un secol mormântul eroului de la Cireşoaia.

„Recunoştinţa noastră eroului bucovinean, slt. (p.m.) Ion Grămadă.

Visul pentru care s-a jertfit s-a împlinit

şi dăinuieşte de un secol.

Bucovina este acasă, în România,

şi aşa va rămâne până la sfârşitul veacurilor!

27 august 1917-27 august 2017”

Acesta este mesajul consemnat pe placa dezvelită, duminică, 27 august, în memoria lui Ion Grămadă, căzut la datorie, pe frontul românesc din timpul Primului Război Mondial.

Exemplul devotamentului şi sacrificiului pentru ţară

Ceremonia militară a fost organizată de garnizoana Suceava, în colaborare cu Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Suceava, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina” Suceava şi fanfara Primăriei Suceava.

După oficierea serviciului religios de către un sobor de preoţi, au urmat alocuţiuni referitoare la semnificaţia evenimentului din partea organizatorilor şi a autorităţilor locale şi judeţene.

Prefectul judeţului Suceava, Mirela Elena Adomnicăi, a evidenţiat câteva repere din biografia lui Ion Grămadă, subliniind la începutul cuvântului său faptul că despre astfel de eroi se vorbeşte mult prea puţin, iar copiii şi tinerii nu au cunoştinţă de faptele lor.

„La o sută de ani de la jertfa sa, Ion Grămadă este amintit mai mult de istorici, autorităţi şi oameni de cultură, iar cărţile îl menţionează prea puţin. Câţiva scriitori bucovineni s-au aplecat, într-adevăr, asupra personalităţii celui care a fost scriitorul, istoricul şi publicistul bucovinean Ion Grămadă, iar evenimente precum cel de astăzi au nu numai rolul de a-l invoca şi comemora, ci şi de a aduce în faţa noastră exemplul devotamentului şi sacrificiului pentru ţară, exemplu de care avem tot mai mult nevoie”, a arătat prefectul Adomnicăi.

La rândul său, Viorel Seredenciuc, vicepreşedintele CJ Suceava, a transmis că „este datoria noastră să nu-i uităm pe eroii noşti, să le aducem un omagiu pentru sacrificiul lor suprem, indiferent dacă au luptat în Războiul de Independenţă, în cele două războaie mondiale sau la Revoluţia din 1989”.

Primarul municipiului Suceava, Ion Lungu, a declarat că „datorită lui Ion Grămadă, datorită altor aproape un milion de români căzuţi în Primul Război Mondial, în mare parte tineri, astăzi suntem un stat suveran. (...) Ion Grămadă avea vârsta de 31 de ani şi a crezut în ideea de Românie Mare, care în final s-a înfăptuit”.

De cealaltă parte, preşedintele Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria”, filiala Suceava, colonel în retragere Nicolae Niga, a dat citire unei scrisori trimise de Ion Grămadă, înainte de a muri, unei „doamne Constantinescu”, în care îi mărturiseşte acesteia că vrea ca în acest război „sfânt” să îndeplinească o faptă care să îl treacă la nemurire.

„Adesea îmi fac bilanţul vieţii mele şi mă întreb ce bine am făcut eu pe pământ. Şi totdeauna regret că n-am putut lucra mai mult, spre a aduce mai multă fericire altora. Căci atât rămâne după fiecare pe lumea asta: binele ce l-a făcut altora. (...) Cum v-am spus, regret numai că nu mi-am legat numele de o faptă nepieritoare, care să aducă folos altora. Dar sper că în lupta ce mă aşteaptă în curând îmi va ajuta Dumnezeu să îndeplinesc o faptă care să mă treacă la nemurire”, se arată în scrisoare.

Repere biografice ale eroului de la Cireşoaia

Ion Grămadă s-a născut în 1886, la Zahareşti, a urmat liceul la Suceava şi apoi Facultatea de istorie şi geografie la Universitatea din Cernăuţi, după care s-a transferat la Viena. Publicist şi istoric, a înfiinţat la Cernăuţi revista „Deşteptarea”, a colaborat şi cu alte publicaţii, scriind mult despre soarta Bucovinei, îndeosebi despre drepturile românilor. Voluntar, s-a înrolat în Armata Română în octombrie 1916, cerând să fie trimis în linia întâi a frontului. La finele lunii august a anului 1917, în plină campanie a Armatei Române de recucerire a teritoriilor pierdute în 1916, a fost repartizat la comanda unui pluton de vânători de munte. A murit pe dealul Cireşoaia, Bacău, chiar în prima zi de asalt, la 27 august 1917.