Duminică, în prezența localnicilor și a numeroșilor turiști, a deputatului Angelica Fădor și a vicepreședintelui Consiliului Județean Viorel Seredenciuc, la Ciocănești a avut loc dezvelirea monumentului lui Ștefan cel Mare și Sfânt, realizat de sculptorul Mircea Dăneasa. Slujba de sfințire a fost oficiată de un sobor de preoți de la bisericile și mănăstirile din comuna Ciocănești avându-l în frunte pe preotul protopop Aurel Goraș. Locul monumentului a fost sfințit anul trecut, pe 13 august, de ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, realizarea bustului marelui domnitor revenindu-i sculptorului Mircea Dăneasa.
Istoricii spun că primii viețuitori pe teritoriul actualei așezări de pe malurile Bistriței Aurii datează încă din anul 1200 d.Hr.. Prima atestare documentară a localității este din anul 1400, când într-un hrisov se consemnează primirea muntelui Suhard de către Alexandru cel Bun de la doamna sa Ana, ca „danie de domnie”. Moștenirea lăsată de meșterii ciocănari care s-au așezat pe aceste meleaguri generațiilor ce au urmat a constat în obiceiuri și tradiții populare pe care le-au păstrat cu sfințenie până astăzi, principalele ocupații fiind prelucrarea metalelor, creșterea animalelor și prelucrarea lânii. Ciocănești a fost prima așezare apărută în calea ctitorilor Moldovei, începând cu Bogdan, Dragoș, Ștefan cel Mare și Sfânt, în secolul al XV-lea, și continuând cu alți domni ai Moldovei, unde puteau fi întâlniți meșteri făurari pentru arme. Denumirea comunei Ciocănești vine de la meșterii „ciocănari de arme” pentru oastea lui Ștefan cel Mare.
Primarul localității, Radu Ciocan, a precizat: „Legendele spun că ciocăneștenii au fost armurierii marelui Ștefan. Este normal să existe un monument al lui Ștefan cel Mare și la Ciocănești, aceasta fiind o dorință mai veche a localnicilor. Toate manifestările pe care le desfășurăm aici, de câțiva ani, sunt gândite să poarte amprenta lui Ștefan cel Mare. Fiind și sat cultural al României considerăm că trebuie să dăm un exemplu și pentru alte localități.
Mulțumesc celor care sunt alături de noi la ceas de bucurie trăit la 15 ani de la reînființarea comunei Ciocănești și la 560 de ani de la urcarea pe tron a marelui voievod Ștefan (domnul Moldovei între anii 1457 și 1504). Pe acest soclu împodobit cu tradiționalii pui care au făcut Ciocăneștiul cunoscut în țară și în lume se înalță statuia lui Ștefan Voievod. Această statuie se înalță nu spre fală, ci în primul rând spre aducere aminte a faptului că trebuie să ne mândrim cu statutul de urmași ai marelui voievod, dar și spre aducere aminte în același timp, pentru că avem o mare datorie, de a lăsa urmașilor noștri ceea ce am primit și noi de la înaintași, și anume o glie străbună, întreagă, cu toate bogățiile dăruite de Dumnezeu acestei glii, îmbibată cu sângele celor care s-au jertfit pentru ea. Dacă milenii de-a rândul marile imperii nu au reușit cu forța, cu sabia sau iataganul să ne știrbească această glie decât vremelnic, acum există această tendință de a rămâne fără glie. Ni se cumpără glia bucată cu bucată, iar bogățiile noastre pleacă cu acordul nostru de pe această glie. Acesta este mesajul nostru la sfințire, la exact un an de când ÎPS Pimen a binecuvântat locul acestui monument. Mulțumesc celui care a realizat această statuie, sculptorul Mircea Dăneasa”.
Recunoștință binecredinciosului voievod Ștefan cel Mare și Sfânt
Protopopul de Câmpulung Moldovenesc, preotul Aurel Goraș, a precizat că acest monument este un semn de recunoștință din partea noastră pentru ceea ce a reprezentat cel mai mare român, binecredinciosul voievod Ștefan cel Mare și Sfânt.
„Nimeni nu l-a întrecut în faptele de vitejie și în ceea ce privește evlavia față de credința ortodoxă pe care a clădit-o prin fapte, zidind și reparând peste 40 de mănăstiri și biserici cu care și astăzi ne mândrim. Celor care mai îndrăznesc să mai rostească cuvinte nepotrivite pentru voievod le-am putea spune că biserica nu l-a canonizat imediat după ce și-a sfârșit viața pe acest pământ, ci abia după 500 de ani, când toate mănăstirile și bisericile ctitorite de el, monahiile și călugării au făcut mii și mii de liturghii pentru iertarea omului Ștefan cel Mare. Abia după atâtea sute de ani Dumnezeu a rânduit ca păcatele făcute de Ștefan cel Mare să fie iertate și să fie trecut în calendar, iar astăzi el este mijlocitorul și apărătorul Moldovei. Felicităm pe dl primar, conducerea locală și pe toți cei care au avut această inspirată idee ca să înalțe acest monument, el fiind un simbol al Comunei Muzeu Ciocănești”, a precizat protopopul Aurel Goraș.
Momente din istorie care au marcat Ciocăneștiul
Sceneta “Ștefan cel Mare” interpretată de enoriașii parohiei Botoș și de preotul Mihai Țehaniuc, cel care a interpretat rolul lui Ștefan cel Mare, a fost îndelung aplaudată de cei prezenți și de invitații din acest an ai Festivalului Păstrăvului. Preotul Țehaniuc a spus că toți românii ar trebui să aibă această datorie sfântă să facă cinste înintașilor pentru că datorită lor trăim pe acest pământ.
Deputatul Angelica Fădor a spus: „Alături de dumneavoastră am văzut astăzi o adevărată lecție de istorie, o lecție de istorie care a ajuns în sufletele fiecăruia dintre noi. Felicitări locuitorilor comunei Ciocănești pentru că știu să păstreze nealterate tradițiile și obiceiurile, pentru că știu să păstreze nealterată istoria nostră care ne face cinste. Felicitări dumneavoastră, celor care știți să vă împodobiți casele atât de frumos, iar localitatea Ciocănești a devenit un adevărat muzeu în aer liber”.
Și Viorel Serendenciuc, vicepreședintele CJ Suceava, a apreciat activitățile mult mai diversificate, multe dintre ele fiind îndreptate spre cultură și artă, precizând: „Întreg județul Suceava trebuie să lupte pentru cele două simboluri majore ale județului: domnitorul Ștefan cel Mare și Bucovina, ca denumire de regiune. Noi, Consiliul Județean, ne străduim să facem lucrul acesta, avem multe manifestări și branduri care poartă numele Bucovina. Bucovina trebuie promovată prin orice mijloace. La fel și Ștefan cel Mare. Așa vom crea un renume pentru județul nostru”.
Primarul Radu Ciocan i-a mulțumit preotului Mihai Țehaniuc pentru că la cele două manifestări principale organizate la Ciocănești, Festivalul Ouălor și Festivalul Păstrăvului, aduce mereu în actualitate momente din istorie care au marcat aceste locuri.
