Pescari din toată țara s-au adunat, sâmbătă, 12 august, și duminică, 13 august, la concursul național de pescuit cu muscă artificială desfășurat la Ciocănești, în organizarea Clubului Rotary Vatra Dornei. Pentru marea majoritate a pescarilor, păstrăvul de râu este o țintă greu de atins, scump la vedere, greu de pescuit de pe mal chiar și de pescarii care au idee despre pescuitul în ape repezi de munte, cum este Bistrița Aurie între Ciocănești și Cârlibaba, sau de cei obișnuiți cu concursurile de pescuit.
În cele două zile, pescarii și arbitrii s-au trezit la răsăritul soarelui, astfel încât, la ora 7,00, firul să fie deja întins în apă. Ca în fiecare partidă de pescuit, factorul noroc este indispensabil, iar la mal norocul face parte din lista care determină diferențele de punctaj alături de echipamente, momeli, experiență, prezență de spirit, condiție fizică.
În concurs s-au înscris peste 20 de pescari, care au prins în total peste 48 de pești punctabili (păstrăvi având peste 13 cm), toate capturile fiind eliberate. Pentru unii participanți firul a fost cu adevărat întins, peștele trăgând la ei ca prin magie, în vreme ce alții au fost ocoliți de păstrăvi. Cei mai norocoși pescari au fost cei care, în urma tragerii la sorți, au nimerit în zone greu accesibile, cu mici cascade sau cu viteză mai mare a apei. După desfășurarea celor două manșe și totalizarea rezultatelor, locul I a fost câștigat de Ovidiu Rebenciuc, pe locul II s-a clasat Nicu Robu, iar locul III i-a revenit lui Ovidiu Corneliu Ionescu, cel care a avut și cea mai mare captură, un păstrăv cu o lungime de 31 centimetri. Pescarul cu cele mai multe capturi (10 pești prinși în prima zi), Albert Cîndea, nu a reușit să ocupe un loc pe podium, criteriile de punctare fiind numărul de capturi și lungimea fiecărui pește.
Președintele Clubului Rotary Vatra Dornei, Ioan Agapi, ne-a declarat: „Acest concurs de pescuit are ca scop punerea în valoare a o hobby-ului numit pescuit, chiar dacă sunt colegi care sunt profesioniști în ale pescuitului. O altă componentă este cea ecologică, spațiul de concurs fiind amenajat pe o porțiune din râul Bistrița, în amonte de localitatea Ciocănești, pescarii făcând o curățire a zonei de deșeurile aruncate. Un alt scop este cel de a ajuta copii nevoiași din comuna Ciocănești. Anul acesta am decis să ajutăm cinci copii aflați în dificultate pentru a avea cele necesare pentru începutul de an școlar, copiii fiind selectați de serviciul de asistență socială din primărie. Pentru că sunt oameni sufletiști, adevărați ecologiști, pescarii se vor mulțumi cu o diplomă de participare. Ocupanții locurilor I-III au fost răsplătiți cu câte un tablou oferit din partea primăriei, realizat de pictorul humorean Radu Bercea, și scule de pescuit din partea Clubului Rotary. Pe cei care nu și-au atins țelul și s-au autodezamăgit în standuri și nu s-au calificat conform așteptărilor lor îi rog să nu se descurajeze pentru că și anul viitor ne dorim să avem un concurs la fel de reușit ca și anul acesta”.
Suportul tehnic, precum și buna organizare a concursului au fost asigurate de Valerian Rebenciuc și Ioan Agapi, medicul Victoria Vleju, secretarul Clubului Rotary, s-a ocupat de activitățile sociale și cele de secretariat, iar botoșăneanul Paul Munteanu a fost coordonatorul voluntarilor.
Popularea râurilor cu specii pe cale de dispariție reproduse în laborator
Sâmbătă, 12 august, pescarii s-au retras la prânz de pe malurile râului Bistrița Aurie pentru a fi prezenți la simpozionul „Provocările acvaculturii moderne”, desfășurat la Casa de Cultură „Florin Gheucă”, în prezența specialiștilor în piscicultură.
În ultimii ani fermele de acvacultură sunt pe un trend ascendent, cele mai căutate și profitabile fiind în special cele de sturioni, dar nici celelalte specii acvatice nu sunt ignorate, fiind prezentate de specialiști soluții moderne de cultură a crapului, a peștilor răpitori, a salmonidelor și chiar a crustaceelor. S-a discutat și despre lipan, care poate fi întâlnit în multe râuri de munte, în zona dintre arealul păstrăvului și cel al mrenei, în județul nostru prezența acestui pește fiind înregistrată pe râurile Bistrița și Moldova.
O afacere deosebit de rentabilă este înființarea bălților de pescuit populate cu pești după anumite programe. În condițiile unei creșteri constante a cererii, acvacultura poate reduce presiunea exercitată asupra speciilor sălbatice, fiind unul dintre sectoarele agricole cu cea mai rapidă creștere, furnizând aproximativ 50% din peștele consumat anual la nivel mondial. Acvacultura se practică în toate țările Europei, prin metode diverse, de la cele tradiționale până la cele mai moderne, cum ar fi sistemele de recirculare a apei. Toate activitățile sunt realizate cu respectarea strictă a standardelor europene de protecție a mediului și a consumatorilor, pentru a garanta produse sustenabile, proaspete și sigure, obținute la nivel local, cu o trasabilitate cât mai bună.
În cadrul discuțiilor membrii Clubului Rotary Vatra Dornei au pus accent pe pescuitul etic, cu eliberarea peștilor, desfășurarea activităților de ecologizare a apelor curgătoare, a iazurilor, a bălților și de populare a râurilor cu pește specific zonelor pe care le traversează apele curgătoare, în special păstrăv și lipan. Exemplarele de lipan de 30-40 cm erau ceva obișnuit în multe apele curgătoare din județul Suceava, iar acum un lipan este o raritate, un trofeu. Singura șansă pentru a revedea în apele sucevene lostriță, lipan, pietrar, sturioni este reproducerea în laborator a speciilor aflate pe cale de dispariție, începuturile acestei activități fiind asigurate prin unitatea de cercetare din satul Plutonița, orașul Frasin.
