Relația cu românii care lucrează sau studiază în străinătate a devenit o preocupare pentru autorități și în afara campaniilor electorale, care încep să se concentreze pe problemele reale cu care se confruntă oamenii în afara granițelor, de la relațiile cu angajatorii până la suferința copiilor ai căror părinți sunt plecați și la relația cu ambasadele și oficiile consulare. Ministerul Românilor de pretutindeni a demarat, în premieră, un proiect în care Suceava este județ-pilot, alături de Botoșani și Neamț, de informare a acestei categorii de cetățeni români în privința drepturilor pe care le au în străinătate și a instituțiilor de la care pot solicita sprijin. Ministrul de resort, Andreea Păstîrnac, s-a aflat, ieri, la Suceava, împreună cu Grațiela Drăghici, secretar de stat în Ministerul Muncii și Justiției Sociale, Dan Mihai Chirică, secretar de Stat la Ministerul Afacerilor Interne, comisar-șef de poliție Adrian Petrescu, de la Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane, Cristian Teodorescu-Rusoiu, șef serviciu la Departamentul Consular – Ministerul Afacerilor Externe, Irina Maria Lăpuște, expert la același departament, și Marin Victor Ionescu, consilier superior la Serviciul Comunicare-Instrumente Structurale, din Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, pentru a prezenta oferta ministerelor menționate pentru românii din diaspora. ”Încercăm să fim cât mai aproape de autoritățile locale pentru a înțelege unde sunt punctele în care trebuie să intervenim pentru preîntâmpinarea sclaviei moderne”, a declarat, ieri, în conferință de presă, ministrul Andreea Păstîrnac. Ea a apreciat ”atenția specială” pe care o acordă autoritățile din Suceava cetățenilor care sunt plecați în străinătate și și-a exprimat aprecierea pentru proiectul ”Luna Diasporei”, inițiat anul trecut de Consiliul Județean Suceava, aflat acum la a doua ediție.
La rândul său, președintele CJ, Gheorghe Flutur, prezent la evenimentul organizat de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, în parteneriat cu Prefectura, a mulțumit ministrului Păstîrnac pentru că a ales Suceava pentru derularea acestui proiect și și-a exprimat întreaga disponibilitate la colaborare în proiectele dedicate românilor care lucrează sau studiază în străinătate.
”Ce înseamnă «job»?”
Ministrul românilor de pretutindeni a arătat că instituția pe care o conduce acordă un deosebit interes asociațiilor de români din străinătate, liderilor informali din comunitățile românești, preoților și celorlalți lideri religioși, precum și jurnaliștilor din presa scrisă și electronică în limba română, din străinătate. ”Ministerul pentru Românii de Pretutindeni susține dezvoltarea și promovarea presei de limbă română din afara granițelor țării și a aprobat până la momentul actual 19 proiecte în valoare de 970.925 de lei”, ne-a precizat ministrul, care a subliniat astfel că cei care au publicații în limba română beneficiază și de sprijin financiar.
Evenimentul organizat la Suceava a inclus în program o întâlnire cu primari, reprezentanți ai unor ONG-uri și cu suceveni care au lucrat sau lucrează în străinătate, interesați de subiectele de pe agenda de lucru, însă în sală au fost prezenți și bibliotecari din comune și beneficiari ai serviciului de asistență socială, aceștia din urmă în calitate de ocrotitori ai copiilor cu părinți aflați la muncă în străinătate.
Pentru unii dintre ei, mulți însoțiți și de copiii pe care îi au în grijă, ”politicile de reinserție”, ”valorificarea potențialului strategic al comunităților românești”, ”încărcarea cererilor de job pe portal”, ”feedback”, ”oportunități de job” sau ”Diaspora Start-up” din discursurile oficialilor guvernamentali au rămas o enigmă. ”Ce înseamnă «job»?” și-a întrebat vecina de rând, în șoaptă, Neculai Dumitru, tată a doi copii, cu care a venit la eveniment, la invitația Serviciului de Asistență Socială din Primăria Suceava. Neculai Dumitru ne-a spus că a fost invitat de un funcționar de la serviciul amintit și a venit cu speranța că va afla că va primi vreun sprijin deoarece, de când soția lui lucrează în străinătate, a pierdut ajutorul social. În aceeași situație se aflau și alți participanți la evenimentul de ieri.
Critici la adresa disponibilității consulatelor și ambasadelor și a birocrației în demararea unei afaceri
Alții au venit pentru că i-a interesat accesarea proiectelor de finanțare pentru demararea unei afaceri, cu finanțare de 40.000 de euro de la stat. O pensionară, însoțită de trei dintre nepoate, ne-a declarat că fiul ei lucrează în Marea Britanie, iar soția acestuia, împreună cu cei 6 copii, a revenit la Bosanci, anul trecut, în august. ”Am citit în ziar despre evenimentul ăsta și am venit să văd cum e cu afacerea pe care o pot începe, poate vine și băiatul acasă”, ne-a spus femeia. Una dintre nepoate, Sara, în vârstă de 8 ani și jumătate, ne-a declarat că este fericită că s-a întors în România. ”Aici am mai multă libertate. În Anglia nu puteam să ies afară când voiam. Și ploua mai mult ca în România. Aici îmi place mai mult, sunt fericită că am venit în România”, a spus copilul.
Lentoarea Guvernului în implementarea proiectului Diaspora Start-up, prin care românii din străinătate pot primi 40.000 de euro pentru înființarea unei afaceri, a fost criticată de președintele Federației Patronale a Întreprinderilor Mici și Mijlocii din județul Suceava, Liliana Agheorghicesei, care a afirmat că ”se întârzie nejustificat semnarea contractelor cu beneficiarii”, arătând că ”de o lună nu a fost chemat nici un beneficiar să semneze contractul”. Ea a subliniat că vine ”din lumea reală”, ”de unde vin taxele și impozitele care alimentează bugetul de stat” și unde declarațiile politice nu țin loc de eficiență economică.
Apel la eficiență a făcut și prorectorul Universității ”Ștefan cel Mare” din Suceava, Mihai Dimian, care a sugerat ca astfel de campanii de informare să se desfășoare în licee și universități, arătând disponibilitatea la colaborare a USV. Totodată, profesorul Dimian a vorbit despre experiențele extrem de neplăcute avute cu ambasada României în SUA, în perioada în care a avut rezidență peste ocean, și despre dificultățile întâmpinate la revenirea în țară, la recunoașterea studiilor.
Despre probleme în relația cu consulatele a vorbit Daniela Miron, o suceveancă revenită în țară după 13 ani în Spania. ”A trebuit să sun o săptămână la consulat până să răspundă cineva și am mers 200 de km până la Barcelona ca să aflu ce documente îmi sunt necesare ca să-mi schimb numele după căsătorie”, a spus ea.
Reprezentanții ministerelor de resort aflați în sală au răspuns că cea mai mare parte a problemelor semnalate nu mai sunt de actualitate, că între timp lucrurile s-au îmbunătățit simțitor.
Informațiile utile românilor din străinătate sunt oferite preponderent prin site-urile Ministerului de Externe și ale ambasadelor/consulatelor
Până la multiplicarea acestor campanii directe autorități-beneficiari, modalitățile de informare destinate românilor din străinătate sunt cele electronice – site-urile și paginile de facebook ale ministerelor, agențiilor guvernamentale și ONG-urilor de profil, și pliantele care sunt distribuite în unele aeroporturi și de către o parte dintre companiile aeriene. Pentru românii din străinătate fără acces la internet sau pentru cei care au capacități mai reduse de înțelegere a limbajului birocratic, precum și pentru cei care călătoresc cu alte mijloace de transport decât avionul, accesul la informații corecte rămâne o problemă.
Reamintim că Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, în parteneriat cu Ministerul Muncii și Justiției Sociale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe și autoritățile locale, desfășoară, în luna august, campania “Informare acasă! Siguranță în lume!”, destinată românilor care doresc să muncească, să studieze și să locuiască în străinătate.
Campania își propune să informeze asupra drepturilor pe care le au în țările membre UE persoanele care vor să se stabilească în afara granițelor, precum și asupra riscurilor la care se expun odată cu decizia de a munci în străinătate. Vizează siguranța la locul de muncă, riscurile unor boli profesionale, protecția față de abuz și exploatarea prin muncă sau orice alt tip, susținerea accesului nediscriminatoriu al lucrătorilor români pe piața muncii, protecția copiilor ai căror părinți sunt plecați etc.
