Suceava a devenit judeţ-pilot pentru relaţia cu românii din diaspora

Relaţia cu românii care lucrează sau studiază în străinătate a devenit o preocupare pentru autorităţi şi în afara campaniilor electorale, care încep să se concentreze pe problemele reale cu care se confruntă oamenii în afara graniţelor, de la relaţiile cu angajatorii până la suferinţa copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi şi la relaţia cu ambasadele şi oficiile consulare. Ministerul Românilor de pretutindeni a demarat, în premieră, un proiect în care Suceava este judeţ-pilot, alături de Botoşani şi Neamţ, de informare a acestei categorii de cetăţeni români în privinţa drepturilor pe care le au în străinătate şi a instituţiilor de la care pot solicita sprijin. Ministrul de resort, Andreea Păstîrnac, s-a aflat, ieri, la Suceava, împreună cu Graţiela Drăghici, secretar de stat în Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, Dan Mihai Chirică, secretar de Stat la Ministerul Afacerilor Interne,  comisar-şef de poliţie Adrian Petrescu, de la Agenţia Naţională  Împotriva Traficului de Persoane,  Cristian Teodorescu-Rusoiu, şef serviciu la  Departamentul Consular - Ministerul Afacerilor Externe,  Irina Maria Lăpuşte, expert la acelaşi departament, şi Marin Victor Ionescu, consilier superior la  Serviciul Comunicare-Instrumente Structurale, din Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, pentru a prezenta oferta ministerelor menţionate pentru românii din diaspora. ”Încercăm să fim cât mai aproape de autorităţile locale pentru a înţelege unde sunt punctele în care trebuie să intervenim pentru preîntâmpinarea sclaviei moderne”, a declarat, ieri, în conferinţă de presă, ministrul Andreea Păstîrnac. Ea a apreciat ”atenţia specială” pe care o acordă autorităţile din Suceava cetăţenilor care sunt plecaţi în străinătate şi şi-a exprimat aprecierea pentru proiectul ”Luna Diasporei”, iniţiat anul trecut de Consiliul Judeţean Suceava, aflat acum la a doua ediţie.

La rândul său, preşedintele CJ, Gheorghe Flutur, prezent la evenimentul organizat de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, în parteneriat cu Prefectura, a mulţumit ministrului Păstîrnac pentru că a ales Suceava pentru derularea acestui proiect şi şi-a exprimat întreaga disponibilitate la colaborare în proiectele dedicate românilor care lucrează sau studiază în străinătate.

”Ce înseamnă <job>?”

Ministrul românilor de pretutindeni a arătat că instituţia pe care o conduce acordă un deosebit interes asociaţiilor de români din străinătate, liderilor informali din comunităţile româneşti, preoţilor şi celorlalţi lideri religioşi, precum şi jurnaliştilor din presa scrisă şi electronică în limba română, din străinătate. ”Ministerul pentru Românii de Pretutindeni susţine dezvoltarea şi promovarea presei de limbă română din afara graniţelor ţării şi a aprobat până la momentul actual 19 proiecte în valoare de 970.925 de lei”, ne-a precizat ministrul, care a subliniat astfel că cei care au publicaţii în limba română beneficiază şi de sprijin financiar.

Evenimentul organizat la Suceava a inclus în program o întâlnire cu primari, reprezentanţi ai unor ONG-uri şi cu suceveni care au lucrat sau lucrează în străinătate, interesaţi de subiectele de pe agenda de lucru, însă în sală au fost prezenţi şi bibliotecari din comune şi beneficiari ai serviciului de asistenţă socială, aceştia din urmă în calitate de ocrotitori ai copiilor cu părinţi aflaţi la muncă în străinătate.

Pentru unii dintre ei, mulţi însoţiţi şi de copiii pe care îi au în grijă, ”politicile de reinserţie”, ”valorificarea potenţialului strategic al comunităţilor româneşti”, ”încărcarea cererilor de job pe portal”, ”feedback”, ”oportunităţi de job” sau ”Diaspora Start-up” din discursurile oficialilor guvernamentali au rămas o enigmă. ”Ce înseamnă <job>?” şi-a întrebat vecina de rând, în şoaptă, Neculai Dumitru, tată a doi copii, cu care a venit la eveniment, la invitaţia Serviciului de Asistenţă Socială din Primăria Suceava. Neculai Dumitru ne-a spus că a fost invitat de un funcţionar de la serviciul amintit şi a venit cu speranţa că va afla că va primi vreun sprijin deoarece, de când soţia lui lucrează în străinătate, a pierdut ajutorul social. În aceeaşi situaţie se aflau şi alţi participanţi la evenimentul de ieri.

Critici la adresa disponibilităţii consulatelor şi ambasadelor şi a birocraţiei în demararea unei afaceri

Alţii au venit pentru că i-a interesat accesarea proiectelor de finanţare pentru demararea unei afaceri, cu finanţare de 40.000 de euro de la stat. O pensionară, însoţită de trei dintre nepoate, ne-a declarat că fiul ei lucrează în Marea Britanie, iar soţia acestuia, împreună cu cei 6 copii, a revenit la Bosanci, anul trecut, în august. ”Am citit în ziar despre evenimentul ăsta şi am venit să văd cum e cu afacerea pe care o pot începe, poate vine şi băiatul acasă”, ne-a spus femeia. Una dintre nepoate, Sara, în vârstă de 8 ani şi jumătate, ne-a declarat că este fericită că s-a întors în România. ”Aici am mai multă libertate. În Anglia nu puteam să ies afară când voiam. Și ploua mai mult ca în România. Aici îmi place mai mult, sunt fericită că am venit în România”, a spus copilul.

Lentoarea Guvernului în implementarea proiectului  Diaspora Start-up, prin care românii din străinătate pot primi 40.000 de euro pentru înfiinţarea unei afaceri, a fost criticată de preşedintele Federaţiei Patronale a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din judeţul Suceava, Liliana Agheorghicesei, care a afirmat că ”se întârzie nejustificat semnarea contractelor cu beneficiarii”, arătând că ”de o lună nu a fost chemat nici un beneficiar să semneze contractul”. Ea a subliniat că vine ”din lumea reală”, ”de unde vin taxele şi impozitele care alimentează bugetul de stat” şi unde declaraţiile politice nu ţin loc de eficienţă economică.

Apel la eficienţă a făcut şi prorectorul Universităţii ”Ștefan cel Mare” din Suceava, Mihai Dimian, care a sugerat ca astfel de campanii de informare să se desfăşoare în licee şi universităţi, arătând disponibilitatea la colaborare a USV. Totodată, profesorul Dimian a vorbit despre experienţele extrem de neplăcute avute cu ambasada României în SUA, în perioada în care a avut rezidenţă peste ocean, şi despre dificultăţile întâmpinate la revenirea în ţară, la recunoaşterea studiilor.

Despre probleme în relaţia cu consulatele a vorbit Daniela Miron, o suceveancă revenită în ţară după 13 ani în Spania. ”A trebuit să sun o săptămână la consulat până să răspundă cineva şi am mers 200 de km până la Barcelona ca să aflu ce documente îmi sunt necesare ca să-mi schimb numele după căsătorie”, a spus ea.

Reprezentanţii ministerelor de resort aflaţi în sală au răspuns că cea mai mare parte a problemelor semnalate nu mai sunt de actualitate, că între timp lucrurile s-au îmbunătăţit simţitor.

Informaţiile utile românilor din străinătate sunt oferite preponderent prin site-urile Ministerului de Externe şi ale ambasadelor/consulatelor 

Până la multiplicarea acestor campanii directe autorităţi-beneficiari, modalităţile de informare destinate românilor din străinătate sunt cele electronice - site-urile şi paginile de facebook ale ministerelor, agenţiilor guvernamentale şi ONG-urilor de profil, şi pliantele care sunt distribuite în unele aeroporturi şi de către o parte dintre companiile aeriene. Pentru românii din străinătate fără acces la internet sau pentru cei care au capacităţi mai reduse de înţelegere a limbajului birocratic, precum şi pentru cei care călătoresc cu alte mijloace de transport decât avionul, accesul la informaţii corecte rămâne o problemă. 

Reamintim că Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, în parteneriat cu Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe şi autorităţile locale, desfăşoară, în luna august, campania “Informare acasă! Siguranţă în lume!", destinată românilor care doresc să muncească, să studieze şi să locuiască în străinătate.

Campania îşi propune să informeze asupra drepturilor pe care le au în ţările membre UE persoanele care vor să se stabilească în afara graniţelor, precum şi asupra riscurilor la care se expun odată cu decizia de a munci în străinătate. Vizează siguranţa la locul de muncă, riscurile unor boli profesionale, protecţia faţă de abuz şi exploatarea prin muncă sau orice alt tip, susţinerea accesului nediscriminatoriu al lucrătorilor români pe piaţa muncii, protecţia copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi etc.