Atitudinea antivaccinare rujeolică a stomatologului Pușcașu va fi analizată de Colegiul Medicilor Dentiști, la sfârșitul lunii

Sesizările făcute de Direcția de Sănătate Publică și de Colegiul Medicilor Suceava către Colegiul Medicilor Dentiști Suceava și Colegiul Medicilor Dentiști în legătură cu atitudinea publică a stomatologului sucevean Mircea Pușcașu împotriva vaccinării antirujeolice a copiilor vor fi analizate la sfârșitul acestei luni.
Președintele interimar al Colegiului Medicilor Dentiști Suceava, dr. Gabriel Gospodaru, ne-a declarat, ieri, că a primit cele două sesizări la adresa medicului Mircea Pușcașu și că acestea ”vor fi analizate temeinic” în ”conducerea colectivă a colegiului”. ”Nimeni nu a cerut ridicarea dreptului de liberă practică a acestui coleg, ci ni s-a solicitat să analizăm dacă a fost încălcată deontologia medicală. Este încă perioada concediilor, când se vor întoarce toți colegii în activitate vom analiza cele semnalate cu toată responsabilitatea”, a afirmat dr. Gospodaru.
El a arătat că medicul va fi chemat la audieri și se va stabili dacă Mircea Pușcașu a încălcat Codul Deontologic al medicilor dentiști și dacă da, va fi sancționat ”în raport cu gravitatea faptei”.
Săptămâna trecută, directorul adjunct al DSP Suceava, dr. Cătălina Zorescu, a anunțat că l-a văzut pe dr. Mircea Pușcașu într-o emisiune TV, în care ”domnul doctor Pușcașu, cu false argumente științifice, dar cu mare putere de convingere, afirma că vaccinurile sunt nocive, că omoară copii. Cerem Colegiului Medicilor Dentiști analiza activității extraprofesionale a acestui medic pentru că nu ni se pare normal ca un coleg care a trecut prin facultatea de medicină să facă astfel de afirmații. Acestea pot fi combătute cu mare ușurință, dar răul a fost făcut, probabil că mulți părinți își reevaluează opiniile în legătură cu vaccinarea”. De asemenea, în plină epidemie de rujeolă în țară, dr. Pușcașu susține că ”rujeola de anul ăsta este o epidemie care se transmite mediatic” și că acei copii care au decedat ”nu au murit de rujeolă”.
Rujeola este cunoscută din antichitate
Potrivit legii ce prevede dispozițiile Codului Deontologic al Medicului Dentist, publicat în Monitorul Oficial în 15 mai 2010, medicul dentist nu trebuie să formuleze prescripții medicale în domenii care depășesc competența sa profesională (art. 9 din Codul Deontologic al Medicului Dentist) și constituie abatere disciplinară ”orice expresie sau act capabil să zdruncine încrederea pacientului în medicul curant și autoritatea acestuia” (art. 22-3).
Mai menționăm că Tratatul de epidemiologie a bolilor transmisibile, al prof. univ. dr. Aurel Ivan, studiat în facultățile de medicină, în capitolul despre rujeolă, precizează că boala este cunoscută din antichitate, iar natura infecțioasă a acesteia a fost stabilită cu certitudine în urmă cu aproximativ 150 de ani. ”Un moment cu o semnificație (n.r. – în istoria rujeolei și a luptei împotriva ei) cu totul deosebită l-a constituit reușita lui Enders și Peebles din anul 1954, de a cultiva virusul rujeolei pe culturi celulare de rinichi uman, urmată de posibilitatea obținerii, în 1963, în SUA, a unui vaccin cu virus viu atenuat”, se arată în tratatul de medicină.
Statisticile arată că în țările unde vaccinarea antirujeolică nu se practică pe baza unor programe extinse populațional, rujeola determină anual decesul a peste un milion de copii în vârstă de până la 4 ani. Înainte de introducerea vaccinării, rujeola înregistra în România valori ale incidenței anuale care, pentru cazurile raportate, varia între 800 și 1.200 de cazuri la 10.000 de locuitori, pentru ca după 1967-1970, când programul de vaccinare a fost extins, să scadă la 300-600 îmbolnăviri la 10.000 de locuitori, iar apoi la 10-110 îmbolnăviri la 10.000 de locuitori. ”Costurile directe și indirecte determinate de rujeolă sunt deosebit de ridicate, iar realizarea vaccinoprevenției nu reprezintă decât 1/10 din pierderile cauzate de rujeolă”, se mai precizează în tratatul prof. Ivan.