Atitudinea antivaccinare rujeolică a stomatologului Puşcaşu va fi analizată de Colegiul Medicilor Dentişti, la sfârşitul lunii

Sesizările făcute de Direcţia de Sănătate Publică şi de Colegiul Medicilor Suceava către Colegiul Medicilor Dentişti Suceava şi Colegiul Medicilor Dentişti în legătură cu atitudinea publică a stomatologului sucevean Mircea Puşcaşu împotriva vaccinării antirujeolice a copiilor vor fi analizate la sfârşitul acestei luni.

Preşedintele interimar al Colegiului Medicilor Dentişti Suceava, dr. Gabriel Gospodaru, ne-a declarat, ieri, că a primit cele două sesizări la adresa medicului Mircea Puşcaşu şi că acestea ”vor fi analizate temeinic” în ”conducerea colectivă a colegiului”. ”Nimeni nu a cerut ridicarea dreptului de liberă practică a acestui coleg, ci ni s-a solicitat să analizăm dacă a fost încălcată deontologia medicală. Este încă perioada concediilor, când se vor întoarce toţi colegii în activitate vom analiza cele semnalate cu toată responsabilitatea”, a afirmat dr. Gospodaru.

El a arătat că medicul va fi chemat la audieri şi se va stabili dacă Mircea Puşcaşu a încălcat Codul Deontologic al medicilor dentişti şi dacă da, va fi sancţionat ”în raport cu gravitatea faptei”.

Săptămâna trecută, directorul adjunct al DSP Suceava, dr. Cătălina Zorescu, a anunţat că l-a văzut pe dr. Mircea Puşcaşu într-o emisiune TV, în care ”domnul doctor Puşcaşu, cu false argumente ştiinţifice, dar cu mare putere de convingere, afirma că vaccinurile sunt nocive, că omoară copii. Cerem Colegiului Medicilor Dentişti analiza activităţii extraprofesionale a acestui medic pentru că nu ni se pare normal ca un coleg care a trecut prin facultatea de medicină să facă astfel de afirmaţii. Acestea pot fi combătute cu mare uşurinţă, dar răul a fost făcut, probabil că mulţi părinţi îşi reevaluează opiniile în legătură cu vaccinarea”. De asemenea, în plină epidemie de rujeolă în ţară, dr. Puşcaşu susţine că ”rujeola de anul ăsta este o epidemie care se transmite mediatic” şi că acei copii care au decedat ”nu au murit de rujeolă”.

Rujeola este cunoscută din antichitate

Potrivit legii ce prevede dispoziţiile Codului Deontologic al Medicului Dentist, publicat în Monitorul Oficial în 15 mai 2010, medicul dentist nu trebuie să formuleze prescripţii medicale în domenii care depăşesc competenţa sa profesională (art. 9 din Codul Deontologic al Medicului Dentist) şi constituie abatere disciplinară ”orice expresie sau act capabil să zdruncine încrederea pacientului în medicul curant şi autoritatea acestuia” (art. 22-3).

Mai menţionăm că Tratatul de epidemiologie a bolilor transmisibile, al prof. univ. dr. Aurel Ivan, studiat în facultăţile de medicină, în capitolul despre rujeolă, precizează că boala este cunoscută din antichitate, iar natura infecţioasă a acesteia a fost stabilită cu certitudine în urmă cu aproximativ 150 de ani. ”Un moment cu o semnificaţie (n.r. - în istoria rujeolei şi a luptei împotriva ei) cu totul deosebită l-a constituit reuşita lui Enders şi Peebles din anul 1954, de a cultiva virusul rujeolei pe culturi celulare de rinichi uman, urmată de posibilitatea obţinerii, în 1963, în SUA, a unui vaccin cu virus viu atenuat”, se arată în tratatul de medicină.

Statisticile arată că în ţările unde vaccinarea antirujeolică nu se practică pe baza unor programe extinse populaţional, rujeola determină anual decesul a peste un milion de copii în vârstă de până la 4 ani. Înainte de introducerea vaccinării, rujeola înregistra în România valori ale incidenţei anuale care, pentru cazurile raportate, varia între 800 şi 1.200 de cazuri la 10.000 de locuitori, pentru ca după 1967-1970, când programul de vaccinare a fost extins, să scadă la 300-600 îmbolnăviri la 10.000 de locuitori, iar apoi la 10-110 îmbolnăviri la 10.000 de locuitori. ”Costurile directe şi indirecte determinate de rujeolă sunt deosebit de ridicate, iar realizarea vaccinoprevenţiei nu reprezintă decât 1/10 din pierderile cauzate de rujeolă”, se mai precizează în tratatul prof. Ivan.